Eșecul referendumului este eșecul democrației din România

Suntem la doar câteva zile după Referendumul pentru modificarea Constituției. Din păcate pentru România, prezența la urne nu a fost suficientă pentru a valida rezultatele acestui exercițiu democratic esențial. Nu-mi pot ascunde, desigur, dezamăgirea privind numărul mic al românilor care au înțeles importanța votului lor într-o chestiune fundamentală a societății noastre contemporane.

Nu trebuie să ne fie frică de cuvinte și trebuie să recunoaștem că ne aflăm în fața unui demers democratic ratat. Din păcate, de data aceasta, dezinteresul și nepăsarea au prevalat. Nu a pierdut nici PSD, nici Biserica, nici altcineva. Au pierdut însă românii și democrația din România. Cum am ajuns în această situație? Cauzele problemei sunt multiple și nu îmi propun să fac acum o analiză exhaustivă pe acest subiect, însă permiteți-mi să observ un lucru.

În ultimele săptămâni, spațiul public a fost invadat de valuri de minciună și dezinformare, de valuri de ură și venin. Propaganda ”progresistă” a reușit să transforme un gest perfect democratic – exprimarea dreptului la vot – într-o „faptă” condamnabilă! Și uite așa, cei care au îndrăznit să-și asume participarea la Referendum au ajuns să fie linșați pe rețelele sociale, au ajuns să fie etichetați în cel mai mizerabil mod: de la homofobi până la retrograzi și needucați. Milioane de români de bună credință au ajuns să fie puși la stâlpul infamiei doar pentru că gândesc altfel decât mințile „luminate” și atotștiutoare ale „elitelor”, doar pentru că au alte valori, nu neaparat cele la modă, neomarxiste. Din păcate, astea ni-s o parte dintre așa-zisele „elite” ale patriei, noua ”intelighenţie” care vorbește în numele viitorului: niște ticăloși disperați, autosuficienți și plini de sine, niște mincinoși plini de ură. În acest context, nici nu e de mirare că cei mai mulți dintre români au preferat absenteismul în locul participării.

Partidul Social Democrat a fost singurul partid care a susținut în mod onest acest referendum și i-a îndemnat pe români să își exprime voința prin vot. Celelalte partide au adoptat o ipostază ipocrită și chiar dacă declarativ au spus că susțin acest demers, la nivelul faptelor au contribuit la boicotul referendumului. PSD are conștiința îndeplinirii datoriei pe care o are ca partid politic. Noi i-am îndemnat pe cetățeni să participe la vot, ca să spună cum vor să arate țara și societatea în care trăim, pentru că votul democratic este cel mai de preț lucru pe care l-am câștigat la Revoluția din 1989. Nu am fost împotriva a ceva sau împotriva vreunei minorități, ci am militat pentru ceva ce a fost şi continuă să fie o instituţie umană fundamentală: familia bazată pe căsătoria între un bărbat şi o femeie. La nivel personal, votul meu a fost unul pentru libertatea de a fi eu, cu credința mea, cu valorile mele, cu educația mea și cu libertatea de a putea transmite mai departe aceste lucruri generațiilor viitoare. Am votat pentru ca această construcție a democrației românești să funcționeze, am votat pentru valorile în care cred.

Cei care am mers la referendum am demonstrat că știm ce înseamnă democrația și știm să ne respectăm tradiția creștină. Mai mult, că ne pasă de familiile noastre și de viitorul țării în care ne-am format ca oameni și în care ne vom crește nepoții. De această dată nu am reușit să ne atingem obiectivul. Sunt însă convins că vom ști să învățăm din această lecție a democrației și, la următoarele alegeri, vom reuși să convingem românii să iasă într-un număr mai mare la vot.

Bunul Dumnezeu să ne ocrotească și să ne dea la toți gândul cel înțelept! Vă mulțumesc pentru atenția acordată!

referendum-465x390

(Declarație politică susținută în plenul Senatului din data de 10 octombrie 2018)

Reclame

Referendumul pentru familie. Iarăși despre democrație

Astăzi, declarația mea din plenul Senatului s-a dorit a fi o pledoarie pentru participarea românilor într-un număr cât mai mare la referendumul din 6 și 7 octombrie pentru modificarea articolului 48 alin. 1 din Constituția României, astfel încât căsătoria să fie definită ca uniunea liber consimțită între un bărbat și o femeie.

Iată textul integral al declarației.

”Globalizarea are, fără doar și poate, efectele ei benefice. De la accesul la informație, la bunuri, la oameni și locuri, vedem în jurul nostru cum o lume mai deschisă poate fi și este o lume mai bună. În același timp, globalizarea, fapt la fel de evident, accentuează inegalități vechi și în destule cazuri provoacă sărăcie în țările care deja se confruntă cu ea. Dar și mai gravă, după mine, este globalizarea gândirii, acea idee perversă care spune că toți ar trebui să gândim la fel, să fim la fel, să fim la fel de „progresişti” şi să anulăm mii de ani de istorie, să acceptăm orice propovăduiesc „apostolii” ei cei mai înverșunați. Iar efectele se văd și nu ar trebui să surprindă pe nimeni! Oamenii reacționează, prin vot, prin inițiative, prin orice mijloace democratice care îi ajută să își afirme și să își apere identitatea. Este în mod incontestabil și cazul referendumului cerut de peste trei milioane de români prin care își întreabă concetățenii cum vor, în țara lor, în cultura lor, conform istoriei și moștenirii lor creștine, să definească familia.

Cei pe care îi duce mintea doar până la a spune că aceste milioane de oameni nu trebuie băgați în seamă (USR) sunt aceiași care, prin revolte regizate și manipulări grosiere, vor să anuleze alte milioane de voturi, precum cele primite de la români de majoritatea parlamentară PSD-ALDE. Mai rău, tot ei ne fac pe noi retrograzi (doar pentru că îndrăznim să credem altceva) şi tot ei spun despre noi că suntem oarecum inferiori altor popoare. Din punctul meu de vedere, toţi aceşti aşa-zişi „progresişti” nu fac altceva decât să-şi arate și cu această ocazie puținătatea minții. Aceşti oameni se uită mereu peste gard, se uită mereu la ce fac alții, la ce spun alții sau la ce ar putea crede alții, uitând faptul că alții au ajuns unde sunt tocmai pentru că au avut curajul propriilor idei, opinii și acțiuni! Nu este cazul celor de la USR sau a altora ca ei, fără doctrină și fără proiecte, care nu ştiu altceva decât să înjure şi care, acum, își arată adevărata față: fascişti, antidemocratici și cu lipsă totală de respect pentru poporul român.

Ce vor acești habarniști, la care fără probleme se poate alătura și domnul Cioloș (cel care în anul 2018 ne ceartă pe noi pentru ceva ce trebuia să rezolve el încă din 2016!), este ca România să nu fie ea, să copieze, să se prefacă, să dea bine eventual, nu știm la cine și nu știm de ce. Ceea ce nu înțeleg sau nu vor să înțeleagă acești oameni este că România va fi respectată abia atunci când, așa ca acum, la Referendumul pentru familie, va avea curajul de a-și afirma și proteja identitatea!

Eu voi merge la Referendum și voi vota DA cu inima deschisă! Voi vota nu împotriva cuiva, ci pentru o idee și pentru normalitate. Nu votez împotriva niciunei minorități sexuale pentru că respect dreptul oricui de a se manifesta în intimitate cum crede de cuviință. Vreau însă, la fel ca şi alte milioane de români, ca familia din România să fie definită aşa cum vrem noi, românii, ca fiind compusă dintr-un bărbat şi o femeie. Într-un cuvânt, nu vreau altceva decât normalitate”.

42784023_301781807310460_3142098374677757952_n

Prioritățile din domeniul sănătății în noua sesiune parlamentară

Prima declarație politică din noua sesiune parlamentară mi-a oferit prilejul de a relansa dezbaterea privind proiectele legislative extrem de importante asumate de către Coaliția de guvernare în domeniul sănătății.

Înainte de toate am dorit să punctez faptul că prima jumătate a anului 2018 s-a încheiat cu rezultate demne de remarcat. În primul și primul rând, mă refer la ceea ce nicio altă guvernare nu a făcut până acum: am mărit în mod semnificativ salariile cadrelor medicale care lucrează în spitalele din România!

În această nouă sesiune parlamentară, în calitate de membru în Comisia de Sănătate a Senatului și de președinte al Departamentului de Sănătate din cadrul PSD, voi continua să muncesc la fel de serios ca și până acum pentru a veni cu soluții eficiente la problemele rămase încă nerezolvate din sistemul de sănătate publică.

Îmi propun o colaborare strânsă cu profesioniștii Ministerului Sănătății în vederea implementării măsurilor asumate prin Programul de guvernare. În acest sens, îmbunătățirea cadrului legislativ – printr-o nouă Lege a Sănătății – reprezintă prioritatea mea în această sesiune parlamentară. Vom începe să muncim la elaborarea unui pachet de reforme care să reconstruiască din temelii, pe baze solide, întregul sistem medical din tara noastră. Acest proces este realmente o provocare dificilă la care doar împreună, prin dialog și colaborare între Putere și Opoziție, vom putea găsi soluțiile optime.

Nu trebuie să uităm nici de Legea Vaccinării, fiind necesare eforturi pentru a debloca procedura parlamentară în care se regăsește ea la ora actuală. De asemenea, nu putem să ignorăm nici dezvoltarea și implementarea altor inițiative legislative cruciale precum noua lege a transplantului de organe si țesuturi.

Mi-aș dori să avem puterea și înțelepciunea să lăsăm deoparte disputele politice și să ne concentrăm eforturile pentru a aduce mai multă calitate actului medical din România și pentru a ne asigura de faptul că pacienții vor beneficia de un sistem medical modern atât din punct de vedere legislativ și birocratic, cât și din punct de vedere al resurselor umane și medicale.

programul-psd-pe-sanatate-04-11-2016-page-001

Despre cei care încearcă să-mi păteze reputația

Nu îmi place să vorbesc despre oameni și să intru în polemici personale. Având în vedere însă acuzațiile total neadevărate pe care unii le-au lansat în spațiul public, aș dori să prezint câteva lucruri mai puțin cunoscute despre cei care astăzi încearcă cu orice preț să-mi păteze reputația.

 

Primul dintre ei este un „plagiator cu repetiție” și o persoană lipsită de onestitate. A doua persoană este o așa-zisă jurnalistă de investigație mincinoasă și impostoare. Să mă explic. 

 

Actualul rector Universității de Vest din Timișoara, domnul Marilen Pirtea, în 2008, a fost președintele comisiei care mi-a acordat titlul de doctor în științe economice. Atunci nu a găsit nicio problemă cu teza mea. Astăzi, ajuns deputat PNL, face presiuni asupra Comisiei de etică din cadrul Universității pe care o conduce pentru a „lămuri” similitudinile. Mă întreb și eu: oare domnul Pirtea când a fost corect și onest? În 2008 când mă felicita pentru teză sau în 2017/2018 când a intrat în corul acuzatorilor mei? Ce mi se pare foarte ciudat în cazul domniei sale este că s-a aliat împotriva mea tocmai cu jurnalista Emilia Șercan. Această doamnă Șercan mă acuză nu doar pe mine de plagiat, dar culmea, în 2016 făcea o ”anchetă” privind plagiatul domnului Pirtea. În 2016, domnul rector se victimiza. În 2018, a ajuns să pactizeze cu acuzatorul. Cred că asta spune multe despre caracterul domniei sale.


Despre doamna Emilia Şercan se știe că este o impostoare notorie. Ea însăși a recunoscut acest lucru în mod public
De asemenea, este și mincinoasă, pentru că altfel nu putea ajunge lector universitar la Universitatea București. A mințit pentru că nu îndeplinea criteriile minimale, iar unii au închis ochii la minciuna ei. Desigur, în cazul ei nu este nimic grav, minciuna și falsul fiind condamnabile doar la alții. La fel cum nu a fost gravă nici colaborarea extrem de fructuoasă pe care a avut-o cu mogulul ”penal” Sorin Ovidiu Vîntu, ea fiind plătită mărinimos de către acesta din surse despre care ea știa foarte bine că nu sunt legale…

Iată, așadar cine au ajuns să mă arate cu degetul și cine ne dau lecții de moralitate și de corectitudine! 

 

În ceea ce privește teza mea de doctorat, vă asigur că a fost redactată cu respectarea tuturor standardelor de calitate și de etică profesională în vigoare în perioada elaborării tezei și nu există nicio problemă cu ea, indiferent cât vor încerca unii sau alții să arunce cu noroi.

Nimeni nu trebuie să profite de pe urma morții oamenilor  

Astăzi, în Senat, s-a consumat un nou episod marca USR, adică o nouă încercare de câștiga capital politic în urma morții unui om, prin minciună. Este revoltător, iar dezinformările acestor oameni trebuie să înceteze pentru că servesc oricui altcuiva, dar nu românilor!

Moartea tânărului din Brașov este o tragedie enormă, dar folosirea ei în scop politic de către USR, chiar și azi, în Senat, este descalificantă pentru cei care se agață, iarăși, de o suferință imensă pentru a ieși ei în față.

Chiar și fostul ministru Voiculescu, care nu este medic, care nu are nicio competență reală în acest domeniu, și care a făcut un rău imens transplantului din România lansând acuzații nefondate și nedovedite niciodată – chiar dacă ar fi avut vreme cât a fost ministru, chiar și el – a făcut tot ce a putut ca să descurajeze românii să doneze organe, își adaugă acum vocea corului iresponsabililor.

Adevărul este că transplantul pulmonar în România a fost reluat în vremea acestei guvernări, a PSD, și doi oameni au putut fi operați deja în țară, în centrul pe care Voiculescu l-a discreditat fără reținere, iar acei oameni, acei români trăiesc.

Vlad Voiculescu avea o plângere penală împotriva sa tocmai pentru că, în calitate de ministru, într-un inimaginabil abuz, refuzase plata necesară spitalului din București care ar fi putut salva și mai multe vieți.

Asta nu este Opoziție și asta nu este politică! Chiar și eu am fost acuzat, iarăși, în condițiile în care în mandatul meu de ministru – deci după domnul Voiculescu (!!!) s-a semnat un acord fără limită de timp cu Eurotransplant, PENTRU PRIMA DATĂ, și în condițiile în care în mandatul meu am creat bazele pentru a face astfel de operații și în România!

Mă număr printre oamenii care știu și câte lucruri bune s-au făcut, și am făcut, dar și câte lucruri e nevoie să mai facem.

Doare să știi că nu poți salva fiecare pacient, oricât ai încerca, doare când vezi că niciodată nu e simplu, că ești parte a unui angrenaj european care te poate și ajuta, dar care are și el crizele lui majore și lipsurile lui, pentru că oamenii mor și în Vestul Europei din lipsa organelor disponibile.

După această tragedie un lucru ar trebui să ne mobilizeze: să facem tot ce putem pentru a sprijini și a încuraja donarea de organe în România, spre deosebire de ce s-a făcut în perioada 2015-2016.

Declarațiile lui Iohannis sunt ipocrite și profund politice

Declarațiile de astăzi ale președintelui Klaus Werner Iohannis sunt nu doar ipocrite, dar și profund politice.

Ceea ce reclamă președintele Iohannis față de modificările la Legile Justiției (303/2004, 304/2004 și 317/2004) este identic cu „problemele” grupărilor #rezist și ale celor care se opun oricăror modificări la legile făcute de fosta ministru Monica Macovei, mai ales în ceea ce privește procurorii și privilegiile actuale ale acestora.

Nu este întâmplător acest lucru. Interpretarea declarațiilor de astăzi ale președintelui Klaus Werner Iohannis trebuie făcută în cheia politică a alegerilor prezidențiale de anul viitor: Iohannis a vorbit strict pentru susținătorii săi politici, anti-PSD, nicidecum ca un președinte responsabil al tuturor românilor, independent și echidistant.

Nu știu dacă președintele s-a făcut sau nu de râs prin faptul că nu știe că CCR s-a pronunţat deja în ianuarie 2018 pe sesizarea Comisiei de la Veneţia sau prin faptul că a anunţat că trimite toate trei legile înapoi la Curtea Constituţională, deşi doar o singură lege se află pe masa sa, intrând în termen de promulgare, respectiv Legea 304 (Legea 317 se află încă la Curtea Constituţională, iar Legea 303 se află în dezbaterea Parlamentului). Știu în schimb altceva: Klaus Werner Iohannis nu face nimic deosebit față de ceea ce a făcut și până acum într-un mod cât se poate de cinic: pentru a câștiga un nou mandat prezidențial, el spune ceea ce vor susținătorii săi să audă, chiar dacă asta înseamnă să dea indicații prețioase judecătorilor de la Curtea Constituțională (CCR) sau să încalce flagrant regulile constituționale și ale statului de drept.

Întrebare parlamentară privind achiziția noilor ambulanțe

În luna mai a anului 2017, domnul secretar de stat, Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a adus acuzații extrem de grave la adresa Ministerului Sănătății pe care îl conduceam la vremea respectivă. Am fost acuzat atunci de „blocarea artificială” a procesului de reînnoire a parcului auto de la nivelul SMURD și al Serviciilor Județene de Ambulanță.

Într-o scrisoare adresată ministerului, domnul Arafat a afirmat că „soluția optimă de ieșire în cel mai scurt timp din impasul în care ne aflăm este deblocarea situației astfel încât Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) să își continue procedura integrată atât pentru serviciile de ambulanță, cât și pentru SMURD și continuarea în acest sens a colaborării existente între cele două ministere, în interesul asigurării asistenței de urgență pentru cetățeni. Orice altă soluție adoptată va duce la agravarea fără precedent a situației în care ne aflăm, având drept consecință creșterea continuă a costurilor de reparație și întreținere a ambulanțelor și, ceea ce este mult mai important, apariția unor riscuri de neacceptat pentru viața pacienților care necesită intervențiile de urgență. Trebuie să vă aduc în vedere, în modul cel mai serios, că suntem cu mult mai aproape decât vă puteți imagina de ziua în care populația, pe bună dreptate, va reproșa vehement decesul unui pacient la care fie echipajul de urgență nu a mai ajuns în timp util din cauza defectării ambulanței în cursul intervenției, fie echipamentele medicale nu au funcționat și nu s-au putut efectua procedurile salvatoare de viață„.

Sub această presiune a situației descrise de domnul Arafat, pentru finalizarea cu rapiditate a procedurii de achiziție a noilor ambulanțe, Guvernul României a decis să accepte propunerea domniei sale, IGSU rămânând autoritatea care s-a ocupat în continuare de procedura de achiziție publică.

De atunci, iată, a trecut imediat un an de zile și, în continuare, sistemul de gestionare a situațiilor de urgență se confruntă cu o criză a ambulanțelor, riscurile la adresa populației rămânând foarte crescute.

Având în vedere această problemă, i-am adresat o întrebare doamnei ministru Carmen Dan (Ministerul Afacerilor Interne) în care am solicitat să mi se comunice în ce stadiu se află procedura de achiziție publică a noilor ambulanțe și de ce aceasta nu a fost finalizată până acum de Departamentul pentru Situații de Urgență, așa cum a fost promis de către domnul secretar de stat Raed Arafat. În situația în care există întârzieri nejustificate, vreau să știu motivele acestor întârzieri și numele celor responsabili pentru situația în care ne aflăm.

ambulanta