Intrebare parlamentara privind prevenirea cancerului la locul de munca

Împreună cu colegul meu Emilian Pavel, europarlamentar am adresat săptămâna aceasta o întrebare comună către Ministerul Sănătății și MinisterulMuncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice privind prevenirea cancerului la locul de muncă.

Inițiativa noastră vine ca urmare a dezbaterii publice organizate în cadrul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a Parlamentului European, privind modificarea Directivei 2004/37/EC ce vizează protecția angajaților de riscurile legate de expunerea la agenții cancerigeni și mutageni. Datele primite de la Comisia Europeană privind situația din România sunt alarmante. Cancerul este principalul ”ucigaș” la locul de muncă în Uniunea Europeană, cauzând peste 100.000 de decese anual, adică aproximativ 53% din totalul deceselor survenite într-un context profesional. Pentru a îmbunătăți protecția angajaților față de expunerea la agenții care pot cauza cancer, Comisia Europeană a propus modificarea Directivei menționate mai sus cu scopul de a limita atât expunerea cât și concentrația maximă de agenți chimici cancerigeni admisă pentru 13 substanțe, la locul de muncă.

Conform cercetărilor citate de Comisia Europeană, angajații pot fi expuși de-a lungul vieții lor profesionale, la mai mulți factori cauzatori de cancer. De asemenea, în foarte multe cazuri, apariția sau detectarea bolii se produce după pensionarea respectivei persoane, situație în care angajatorul nu mai are nicio responsabilitate.

Având în vedere gravitatea problemei, precum și necesitatea de a lua cât mai repede măsurile necesare am întrebat cei doi miniștri ce date sunt disponibile la nivel național cu privire la expunerea angajaților români la agenții cancerigeni și mutageni și care sunt planurile concrete avute în vedere de Guvern pentru minimizarea expunerii angajaților, la locul de muncă, atunci când înlocuirea agenților chimici respectivi nu este posibilă. De asemenea, am mai întrebat care au fost măsurile luate de Guvern pentru implicarea mediului de afaceri și a sindicatelor în dialogul pentru prevenirea cancerului la locul de muncă.

cancer

Tot în acest context, am susținut și o declarație în plenul Senatului pentru a trage un semnal de alarmă în cazul unui număr de 21 de medicamente inovatoare destinate pacienților oncologici și celor care suferă de boli rare, medicamente care lipsesc de mai bine de trei luni de zile din farmacii și spitale.

Efortul de a pune aceste tratamente salvatoare de vieți la dispoziția pacienților a fost susținut de parlamentari indiferent de culoarea politică și s-a materializat, în final, printr-o hotărâre de guvern adoptată în luna iulie. Din păcate, din cauza birocrației excesive și a superficialității cu care guvernanții actuali au tratat această problemă, aceste medicamente nu au ajuns încă la pacienți. Mai exact, problema ține de lipsa unui protocol terapeutic destinat acestor medicamente, fapt ce pune medicii în incapacitatea de a le folosi sau a le prescrie în regim paliativ.

Situația dată este una nu doar inacceptabilă dar, din păcate, și una care costă zilnic viețile unor persoane care nu au renunțat la luptă și puteau fi salvate. Consider că este de datoria noastră, să ne mobilizăm și să le oferim pacienților și familiilor acestora toate soluțiile care ne sunt la îndemână pentru a îmbunătăți atât sănătatea acestora cât și nivelul de calitate a vieții, mai ales când se confruntă cu încercări atât de dificile. 

Reclame

Interpelare privind numărul de medici din România și standardele de cost

Recent, ministrul sănătății, domnul Vlad Voiculescu a făcut mai multe declarații care au stârnit reacții negative din partea cadrelor medicale.

În primul rând, a transmis presei că ”în acest moment, din punct de vedere al centralizării informațiilor, nu există o statistică oficială unitară a numărului de medici care practică în România”. Pentru cadrele medicale și toți cei implicați în sistemul de sănătate din România, această afirmație a fost cel puțin surprinzătoare, mai ales că există statistici oficiale cât se poate de clare care indică cu precizie numărul medicilor care lucrează astăzi în România.

Conform datelor de la Colegiul Medicilor din România (CMR), organizaţia profesională care asigură informații complete și autorizate privind resursa umană din sistemul medical autohton, la ora actuală, în România, profesează 51.422 de medici. Această cifră reiese din documentele depuse la Colegiile județene, care atestă că medicii înscriși pe liste au plătit cotizația anuală, au drept de practică și au dovada educației medicale.

Într-o altă declarație de presă, ministrul sănătății a afirmat vizavi de costurile serviciilor medicale prestate de furnizori (spitale) pentru pacienți, că acestea „de foarte multe ori nu sunt fundamentate pe baze reale” și că ”decontările serviciilor din Fondul de Asigurări de Sănătate de multe ori nu acoperă costul real al serviciului respectiv”.

Având în vedere gravitatea acestor declarații, am adresat o interpelare către Ministerul Sănătății în care am cerut ministrului Voiculescu să îmi comunice măsurile pe care le va lua pentru a îmbunătăți cât mai repede mecanismele de calcul existente, precum și metodele și tehnicile de colectare a datelor ce vor fi folosite atât pentru elaborarea unor standarde de cost fundamentate ”real”, cât și pentru construirea de politici de sănătate ”bazate pe dovezi, nu pe interese de moment”.

Despre problema termoficării din Oradea

Trăiesc împreună cu familia în municipiul Oradea şi, la fel precum toţi locuitorii acestui oraş, aici este locul unde mă bucur de lucrurile bune care încep să apară, la fel cum, tot aici mă mâhnesc atunci când autorităţile nu sunt capabile să gestioneze o problemă în interesul oamenilor. Şi, din păcate, în ultima perioadă s-au înmulţit motivele de supărare, mai ales atunci când ne referim la asigurarea unor utilităţi de bază precum căldura din case sau apa caldă. Sau mai bine zis absenţa acestora.

Ştiu că există foarte mulţi orădeni nemulţumiţi de modul în care municipalitatea şi societăţile din subordine, SC Electrocentrale (producătorul de energie termică) şi S.C. Termoficare (operatorul local care gestionează rețeaua de transport și distribuție a energiei termice din municipiul Oradea) îşi desfăşoară activitatea şi înţeleg să respecte contractele comerciale încheiate cu orădenii.

Pe lângă poluarea continuă a CET-ului care afectează sănătatea orădenilor de ani de zile (municipalitatea a considerat că nu trebuie să investească în filtre, însă punerea în funcţiune a noului cazan pe gaz întârzie să se producă), nemulțumirile sunt legate de faptul că, în plină iarnă, există numeroase întreruperi ale furnizării agentului termic, ceea ce afectează calitatea vieții locuitorilor din oraș. Mai mult decât atât, sistemul care ar trebui să asigure căldură și apă caldă nu funcționează la parametrii normali ceea ce face ca în foarte multe apartamente racordate la sistemul centralizat să fie mai frig ca de obicei, iar apa să se încălzească abia după ce este lăsată să curgă zeci de minute. De ani de zile, societatea îi ţine pe orădeni în duşuri reci la preţ de apă caldă pentru că instalaţiile de recirculare a apei care leagă punctele termice de intrările în blocuri au fost lăsate în paragină, iar apa se răceşte aşteptând pe conducte primul consumator care să dea drumul la robinet.

Un alt motiv întemeiat de nemulțumire are la bază efectuarea de lucrări la rețeaua de distribuție în sezonul rece, lucrări ce trebuiau efectuate pe  perioada verii, când nu produceau același nivel de discomfort în casele orădenilor. La toate aceste probleme, se mai adaugă și problema legată de lipsa stocului necesar de combustibil solid, una dintre explicațiile pentru care agentul termic nu este furnizat la parametrii normali în casele orădenilor.

Nu mi se pare normal ca orădenii să nu beneficieze de servicii conform prevederilor contractuale, în schimb să plătească prețul integral și să fie taxați ca și cum nu ar fi nicio problemă. La fel de anormal mi se pare şi faptul ca printr-o hotărâre a Consiliului Local, consumatorii să fie ţinuţi captivi ai unui sistem care pe lângă faptul că este total ineficient energetic, implică şi costuri foarte mari pentru orădeni.

frig

Recent, societatea de termoficare a recunoscut într-un comunicat oficial că serviciile oferite în ultima perioadă nu s-au ridicat la standardele la care clienții ar avea dreptul. După publicarea acestui anunț problemele au continuat dar societatea nu a făcut nimic pentru ”identificarea soluțiilor optime din punct de vedere cost/calitate”, așa cum a promis.

Având în vedere toate aceste motive ce cauzează disconfortul orădenilor, am adresat săptămâna aceasta o interpelare către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor în care am solicitat efectuarea unor verificări riguroase privind activitatea SC Termoficare SA Oradea în sensul respectării contractului încheiat de această societate cu beneficiarii serviciilor și dispunerea tuturor măsurile legale care se impun.

Interpelare privind blocajele de la punctele de trecere ale frontierei

Românii din străinătate care s-au întors acasă pentru Sărbători au avut parte de o surpriză neplăcută la punctele de trecere ale frontierei. Înainte de a ajunge alături de cei dragi, după călătorii lungi și obositoare, nervii lor au fost puşi la încercare maximă la intrarea în țară. Cozi kilometrice şi ore de aşteptare pentru a intra în România, aceasta este imaginea de la punctele de frontieră în aceste zile.

Cele mai aglomerate au fost punctele de trecere de la frontiera comună româno-ungară, unde traficul a fost de cinci ori mai mare decât într-o zi obişnuită. Această situație neplăcută a fost cauzată, în primul rând, de controalele amănunțite dispuse la nivelul Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.). Prin măsurile aplicate, în loc să fluidizeze traficul și să reducă timpii de așteptare, ministerul a reușit să blocheze punctele de frontieră, enervând sute de mii de români.

nadlac

Personal am văzut astfel de blocaje la Nădlac, Borș și Valea lui Mihai și consider că este revoltător ceea ce li s-a întâmplat românilor la intrarea în țară. Nicio amenințare teroristă sau criză a refugiaților nu poate justifica un management atât de defectuos al situației.

Având în vedere această situație inacceptabilă și ținând cont de faptul că peste câteva săptămâni, punctele de trecere ale frontierei se vor aglomera din nou, de data aceasta pe sensul de ieşire din ţară, am adresat o interpelare ministrului de interne pentru a vedea ce măsuri are în vedere pentru ca românii să poată călători în siguranță și condiții confortabile, iar verificările sistematice să nu îi mai blocheze în mod inutil.

Masuri pentru imbunatatirea eficientei energetice

In momentul de fata, Romania se afla pe locul al doilea in Europa la ineficienta energetica, aceasta situatie punand tara noastra intr-o postura dificila. Avand in vedere imbunatatirea performantelor economice in domeniile agriculturii si serviciilor, lucru de altfel imbucurator, consumul de energie electrica din aceste doua sectoare a crescut simtitor, relevand mai multe neajunsuri in ceea ce priveste eficienta energetica.

De asemenea, nevoia finalizarii planurilor de productivitate energetica prin gasirea unor surse stabile de finantare pentru demararea proiectelor este vitala pentru a asigura conditiile unei dezvoltari economice sustenabile si a degreva institutiile publice (spitale, scoli, etc.) de plata unor facturi care, la ora actuala, reprezinta o mare parte din bugetul alocat acestora.

energie

In final, si consumatorul casnic are de suferit din cauza ineficientei energetice, in conditiile in care aproximativ 40% din energie este consumata de cladiri rezidentiale, iar 70% din factura unui cetatean este directionata catre apa calda si incalzire, fiind zona cu cea mai mare vulnerabilitate. Mai mult, in ultimii 25 de ani, numarul de sisteme centralizate a scazut de la 241 la 69, in lipsa investitiilor in retelele termice, existand semne de intrebare cu privire la capacitatea de a asigura necesarul pentru incalzirea oraselor in anii care urmeaza.

Avand in vedere toate aceste aspecte, am adresat o intrebare catre Ministerul Energiei, Intreprinderilor Mici si Mijlocii si Mediului de Afaceri privind masurile pe care le are in vedere pentru contractarea finantarii si dezvoltarea planurilor aferente imbunatatirii nivelului de eficienta energetica din Romania.

Masuri pentru sustinerea producatorilor romani de legume si fructe

In ciuda faptului ca Romania are un potential agricol foarte mare, fiind a cincea tara din Uniunea Europeana din punct de vedere al suprafetei arabile, agricultura romaneasca se caracterizeaza printr-o productivitate redusa, lucru care se reflecta si printr-o productie relativ scazuta de legume si fructe. Cu toate ca tara noastra a incheiat anii 2013 si 2014 cu un excedent comercial pozitiv in sectorul de produse agroalimentare, cifrele pe anul 2015 arata ca excendetul s-a diminuat considerabil, iar importurile de legume si fructe sunt in crestere.

Consumul scazut este o alta problema cu care se confrunta sectorul de legume/fructe din Romania. Organizatia pentru Agricultura si Alimentatie a Natiunilor Unite semnaleaza ca in Romania furnizarea de legume si fructe destinate consumului se situeaza sub 80kg/persoana/an, fiind la cel mai redus nivel din Europa.

piata volanta 2

Productia de legume si fructe din Romania mai poate fi descrisa drept sezoniera, iar lipsa unor depozite de colectare si ambalare care sa le prelungeasca durata de viata si modul in care o parte dintre aceste produse sunt comercializate la nivel local nu ofera o garantie a calitatii.

Avand in vedere toate aceste aspecte, am adresat o intrebare Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, solicitand sa mi se comunice ce masuri se au in vedere pentru incurajarea producatorilor si fermierilor autohtoni de legume si fructe, astfel incat sa reducem importurile si sa crestem numarul produselor romanesti de calitate care ajung pe piata si in lanturile de hypermarketuri din Romania.

Măsuri pentru creșterea performanței fondurilor europene

Într-o declarație publică recentă, domnul Marius Nica, ministrul fondurilor europene a afirmat că pentru perioada de programare 2014-2020, se are în vedere stabilirea unui ”sistem concurențial astfel încât acolo unde observăm că un anumit sector poate genera o dezvoltare a proiectelor rapidă și poate atrage bani, să prioritizăm în acest sens, să putem modifica programele și să îndreptăm fondurile către sectoarele care chiar atrag bani.”

EU-MONEY

Având în vedere necesitatea de a crește performanța fondurilor europene și sustenabilitatea proiectelor implementate în țara noastră, am întrebat Ministerul Fondurilor Europene ce sistem de prioritizare a investițiilor și a domeniilor are în vedere, astfel încât proiectele care pot aduce un plus de valoare adaugată în economie să se dezvolte mai rapid și mai ușor. De asemenea, am cerut să mi se comunice ce alte măsuri sunt în pregătire pentru accelerarea calitativă a absorbției fondurilor din bugetul Uniunii Europene.