Despre dependenţa de jocurile de noroc ca problemă socială

În declarația politică de săptămâna aceasta am abordat o problemă cu care se confruntă tot mai multe persoane din jurul nostru. Mă refer la dependența de jocurile de noroc, o afecțiune cronică ce afectează sever nu doar viața jucătorilor, ci și cea a apropiaților și familiilor acestora.

Jocurile mecanice sunt foarte apreciate de români, ele ajungând astăzi la un număr de 72.000 de aparate. Şi numărul de săli de jocuri de noroc a explodat în marile oraşe, reclamele cu neon fiind un magnet pentru tineri și nu numai. Din ce în ce mai mulți români ajung să aibă astfel de preocupări, iar pentru foarte mulți a spune stop este foarte de greu, ajungând să manifeste diverse forme de dependență.   

Sunt persoane care sunt dependente de acele aparate numite păcănele, sunt cei care joacă la pariuri sportive sau la ruleta electronică, dar indiferent de forma în care joacă, vorbim de o dependență, iar efectele negative ale acesteia sunt numeroase.

Publicul larg a început, în ultimul timp, să perceapă dependența de jocuri de noroc ca pe o problemă reală tocmai din cauza multiplelor efecte negative pe care le generează la nivelul comunității. Pentru că dependența de jocuri de noroc aduce cu ea probleme sociale și materiale grave: persoanele se ascund, se chinuie să facă rost de bani, fac datorii, își pierd locul de muncă, renunță la responsabilitățile casnice, nu-și mai îndeplinesc rolurile pe care le au, apare izolarea, retragerea din mediul real, etc. Dependența afectează treptat familia, prietenii, colegii de muncă, vecinii, comunitatea și, oricât de bine intenționați ar fi aceștia, nu-l pot ajuta pe cel dependent fără a apela la ajutorul specialiștilor în domeniu.

Conform psihoterapeuților, în pofida conștientizării efectelor negative pe care dependența de jocurile de noroc o are asupra persoanei și a celor din jur, cei dependenți nu au capacitatea de a rezista impulsului de a juca. Tratamentul dependenței începe cu recunoașterea și acceptarea acestei probleme și cu dorința de a o depăși. Însă de aici și până la vindecarea totală este un drum foarte lung și anevoios. Menținerea abstinenței și redobândirea controlului sunt dificil de realizat, mai ales că tentațiile sunt la fiecare pas.

dependenta

Mesajul pe care trebuie să îl înțelegem și pe care vreau și eu să-l transmit astăzi, de aici, este că dependența este o boală cronică ce poate fi însă tratată numai cu ajutorul specialiștilor!  Această problemă, aparent banală la prima vedere, nu trebuie ignorată și ea trebuie să ne preocupe pe toți, mai ales că fenomenul practicării jocurilor de noroc a explodat în ultima perioadă în țara noastră. Iar acest lucru nu poate decât să ne îngrijoreze. E nevoie să fim atenți la această problemă, să o observăm cu atenție și să o ținem sub control, în caz contrar riscăm ca ea să devină o problemă socială.

E nevoie de o legislație mai strictă în ceea ce privește sălile de noroc, și dincolo de avantajele financiare, inclusiv în ceea ce privește încasările la buget, ceea ce trebuie să primezeze este sănătatea fizică și mentală a românilor. Nu ne ajută cu nimic dacă acoperim deficitul bugetar din încasările suplimentare din jocurile de noroc, dar vom avea un număr foarte mare de persoane afectate de dependență.  E nevoie să ne gândim cum putem să îi ajutăm pe cei care ajung să aibă o problemă cauzată de jocurile de noroc. Inclusiv la nivelul instituțiilor statului ar trebui să facem primii pași pentru o înțelegere mai bună a fenomenului și pentru elaborarea instrumentelor potrivite pentru a lupta cu acest tip de boală.

Reclame

Masuri pentru imbunatatirea eficientei energetice

In momentul de fata, Romania se afla pe locul al doilea in Europa la ineficienta energetica, aceasta situatie punand tara noastra intr-o postura dificila. Avand in vedere imbunatatirea performantelor economice in domeniile agriculturii si serviciilor, lucru de altfel imbucurator, consumul de energie electrica din aceste doua sectoare a crescut simtitor, relevand mai multe neajunsuri in ceea ce priveste eficienta energetica.

De asemenea, nevoia finalizarii planurilor de productivitate energetica prin gasirea unor surse stabile de finantare pentru demararea proiectelor este vitala pentru a asigura conditiile unei dezvoltari economice sustenabile si a degreva institutiile publice (spitale, scoli, etc.) de plata unor facturi care, la ora actuala, reprezinta o mare parte din bugetul alocat acestora.

energie

In final, si consumatorul casnic are de suferit din cauza ineficientei energetice, in conditiile in care aproximativ 40% din energie este consumata de cladiri rezidentiale, iar 70% din factura unui cetatean este directionata catre apa calda si incalzire, fiind zona cu cea mai mare vulnerabilitate. Mai mult, in ultimii 25 de ani, numarul de sisteme centralizate a scazut de la 241 la 69, in lipsa investitiilor in retelele termice, existand semne de intrebare cu privire la capacitatea de a asigura necesarul pentru incalzirea oraselor in anii care urmeaza.

Avand in vedere toate aceste aspecte, am adresat o intrebare catre Ministerul Energiei, Intreprinderilor Mici si Mijlocii si Mediului de Afaceri privind masurile pe care le are in vedere pentru contractarea finantarii si dezvoltarea planurilor aferente imbunatatirii nivelului de eficienta energetica din Romania.

Masuri pentru sustinerea producatorilor romani de legume si fructe

In ciuda faptului ca Romania are un potential agricol foarte mare, fiind a cincea tara din Uniunea Europeana din punct de vedere al suprafetei arabile, agricultura romaneasca se caracterizeaza printr-o productivitate redusa, lucru care se reflecta si printr-o productie relativ scazuta de legume si fructe. Cu toate ca tara noastra a incheiat anii 2013 si 2014 cu un excedent comercial pozitiv in sectorul de produse agroalimentare, cifrele pe anul 2015 arata ca excendetul s-a diminuat considerabil, iar importurile de legume si fructe sunt in crestere.

Consumul scazut este o alta problema cu care se confrunta sectorul de legume/fructe din Romania. Organizatia pentru Agricultura si Alimentatie a Natiunilor Unite semnaleaza ca in Romania furnizarea de legume si fructe destinate consumului se situeaza sub 80kg/persoana/an, fiind la cel mai redus nivel din Europa.

piata volanta 2

Productia de legume si fructe din Romania mai poate fi descrisa drept sezoniera, iar lipsa unor depozite de colectare si ambalare care sa le prelungeasca durata de viata si modul in care o parte dintre aceste produse sunt comercializate la nivel local nu ofera o garantie a calitatii.

Avand in vedere toate aceste aspecte, am adresat o intrebare Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, solicitand sa mi se comunice ce masuri se au in vedere pentru incurajarea producatorilor si fermierilor autohtoni de legume si fructe, astfel incat sa reducem importurile si sa crestem numarul produselor romanesti de calitate care ajung pe piata si in lanturile de hypermarketuri din Romania.

Eforturile pentru reducerea abandonului școlar trebuie să se intensifice

România are una dintre cele mai mari rate de abandon şcolar din Europa, cu aproape 20% dintre elevi care renunţă la şcoală înainte de finalizarea învăţământului obligatoriu de 10 clase. Cele mai mari riscuri de abandon, dar și repetenție le au copiii de la sate, riscuri care sunt și cu 40% mai mari decât în cazul tinerilor de la oraș. Țara noastră și-a asumat o țintă de reducere a fenomenului de părăsire timpurie a sistemului de educație la 11,3% până în anul 2020. Pornind de la această problemă, săptămâna aceasta am susținut o declarație politică în plenul Senatului.

Susținerea unor politici educaționale coerente și a unor programe pentru prevenirea abandonului școlar, dublate de măsuri de susținere de continuare a studiilor după clasa a VIII-a în cazul copiilor cu oportunități reduse, pot conduce în mod direct la diminuarea fenomenului de părăsire timpurie a sistemului de educație. Toate aceste măsurile trebuie să vizeze și creșterea calității actului educațional. De asemenea, sistemul nostru de educație trebuie să clarifice cât mai repede rolul și statutul învățământului profesional și tehnic și să promoveze mecanisme și instrumente mai clare de adaptare a rețelei și ofertei școlare la realitățile pieței muncii.

abandon scolar

Trebuie să recunoaștem la modul foarte cinstit că la ora actuală există o prăpastie foarte mare între ceea ce oferă şcoala şi ceea ce solicită piaţa muncii. Elevii nu mai învaţă o meserie, învaţă în schimb integrale, fizică cuantică sau teorie literară, pe un curriculum depășit, astfel că nu e de mirare că după terminarea şcolii, ei devin şomeri. Sistemul educațional românesc nu reușește să le ofere absolvenților şansa de a ocupa un loc de muncă bine plătit. Şi atunci, drumul străinătăţii pare singura soluţie pentru foarte mulți dintre tinerii valoroși ai României.

Din punctul meu de vedere, problema abandonului școlar este strâns corelată cu accesul pe piața muncii. Prevenirea abandonului şcolar şi dezvoltarea competenţelor esenţiale ale adolescenţilor pentru dezvoltarea carierei trebuie să constituie, așadar, priorități ale viitoarelor politici educaționale din țara noastră. Forţa de muncă bine calificată şi mai productivă este un element critic pentru a susţine creşterea economică în viitor.

Elevii și absolvenții de calitate sunt o condiție obligatorie fără de care nu vom putea avea o piaţă a muncii de calitate, și nici o economie locală sau națională suficient de competitive, atractive și cu productivitate mare. Implicit, nici nivelul de trai şi nici veniturile românilor nu vor putea crește așa cum ne dorim cu toții. Tocmai de aceea, eforturile pentru reducerea abandonului școlar trebuie să se intensifice și să se dezvolte intervenții susținute la toate nivelurile de învățământ.

Rezultatele economice ale guvernării PSD pot fi simţite în buzunarele românilor

În declaraţia mea politică de săptămâna aceasta am dorit să remarc rezultatele economice ale guvernării PSD. Vreau să subliniez că aceste rezultate nu sunt doar pe hârtie, ci ele încep deja să fie simţite şi în buzunarele românilor.

În ciuda pesimismului pronunţat al partidelor din Opoziţie care, din motive politicianiste, refuză să vadă lucrurile bune, guvernarea PSD reuşeşte să producă efecte pozitive în economia românească. Creşterea economică din ultimii trei ani este una sănătoasă şi cu efect direct asupra nivelului de trai al românilor. Măsurile adoptate încep să producă efecte, iar exemplele în acest sens sunt din ce în ce mai numeroase.

Pe 1 iunie, a intrat în vigoare scă­derea TVA la alimente de la 24% la 9%, ceea ce va produce, pe de o parte, scăderea prețurilor, pe de altă, majorarea consumului. Banii astfel economisiți se vo îndrepta către alte sectoare ale economiei, spre achiziţionarea de îmbrăcăminte, electrocasnice, achiziţii de maşini, etc. Este o măsură așteptată demult de către români și care vine să repare o decizie de ”dreapta”.

O altă măsură pozitivă pentru mersul economiei este și reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator. Această inițiativă a Guvernului PSD le permite astăzi firmelor să facă angajări şi să creeze noi locuri de muncă. Și dacă vorbim despre locuri de muncă, nu trebuie să uităm că în cei trei ani de guvernare social-democrată, s-au creat 231.000 de noi locuri de muncă, nu doar parțiale, ci stabile! Cu peste 4,5 milioane de salariaţi, am atins din nou nivelul pre-austeritate (2009), iar rata șomajului a scăzut la un minim de 6,5%. Pe lângă reducerea TVA și a CAS, scutirea de impozit pe profitul reinvestit și schemele de ajutor de stat și din fonduri europene vor dinamiza şi mai mult piața muncii.

crestere economica

Vreau să vă aduc aminte că sub guvernarea PSD, am reuşit să reîntregim salariile şi am indexat anual toate pensiile. Următoarea măsură de impact va fi creşterea salariului minim la 1050 lei, începând de luna viitoare. În total, în doar trei ani, actualul Guvern a crescut salariul minim cu 50%, urmând ca de la 1 ianuarie 2016, acesta să fie de 1200 de lei, exact aşa cum am promis în programul de guvernare cu care am câştigat alegerile în 2012.

Sunt realități economice pe care nimeni nu le poate contesta și sunt măsuri care arată că există o viziune economică ce produce efecte benefice imediate. Datele statistice pentru primul trimestru al anului 2015 arată că economia a avut un plus de 4,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Construcţiile, în special pe zona rezidenţială au reușit să intre pe plus, iar industria IT a accelerat puternic, investiţiile din acest domeniu mărind cererea de forţă de muncă şi, implicit, salariile oferite.

Recent, Comisia Națională de Prognoză a revizuit în sus prognoza privind creșterea economică a României în 2015 și 2016, la 3,3% și, respectiv 3,4%. Această previziune este în acord și cu estimările partenerilor noștri financiari. Fondul Monetar Internațional a revizuit şi el în creștere, la 2,7% estimările referitoare la avansul Produsului Intern Brut al României în acest an. La începutul lunii mai, şi Comisia Europeană și-a îmbunătățit estimările privind creșterea economică a României în 2015 până la 2,8%, față de avansul de 2,7% pe care îl preconiza în luna februarie. De asemenea, Banca Mondială se așteaptă ca economia României să înregistreze o creștere a Produsului Intern Brut de peste 2,4% în 2015, grație cererii solide a consumatorilor, revenirii treptate a investițiilor și creșterii exporturilor.

Iată, sunt doar câteva semnale care arată că economia României a reușit să intre pe o direcţie bună. Nu trebuie însă să ne oprim aici! Măsurile de stimulare a creşterii economice trebui să continue, iar statul va trebui să fie mai eficient și să investească şi mai mult în infrastructură. Nu în ultimul rând, Guvernul trebuie să se asigure că măsurile de relaxare fiscală și de stimulare a consumului vor continua în paralel cu creşterea constantă a veniturilor populaţiei.

Măsuri pentru creșterea performanței fondurilor europene

Într-o declarație publică recentă, domnul Marius Nica, ministrul fondurilor europene a afirmat că pentru perioada de programare 2014-2020, se are în vedere stabilirea unui ”sistem concurențial astfel încât acolo unde observăm că un anumit sector poate genera o dezvoltare a proiectelor rapidă și poate atrage bani, să prioritizăm în acest sens, să putem modifica programele și să îndreptăm fondurile către sectoarele care chiar atrag bani.”

EU-MONEY

Având în vedere necesitatea de a crește performanța fondurilor europene și sustenabilitatea proiectelor implementate în țara noastră, am întrebat Ministerul Fondurilor Europene ce sistem de prioritizare a investițiilor și a domeniilor are în vedere, astfel încât proiectele care pot aduce un plus de valoare adaugată în economie să se dezvolte mai rapid și mai ușor. De asemenea, am cerut să mi se comunice ce alte măsuri sunt în pregătire pentru accelerarea calitativă a absorbției fondurilor din bugetul Uniunii Europene.