Munca decentă înseamnă o viață decentă pentru fiecare

În declarația mea politică de astăzi am insistat asupra importanței conceptului de muncă decentă și implementării sale în viața de zi cu zi. Am făcut acest lucru în contextul în care ieri, 28 aprilie, la nivel mondial a fost marcată Ziua Sănătăţii şi Securităţii în Muncă.

Declarația mea pornește de o constatare cât se poate de simplă: sănătatea și securitatea în muncă sunt strâns legate de conceptul de „muncă decentă”, la fel cum nicio formă de activitate lucrativă nu poate fi considerată decentă dacă nu se desfășoară în condiții de securitate și sănătate.

Organizația Internațională a Muncii a lansat acest concept încă de la începutul anilor 2000, din dorința de a formula un obiectiv politic internațional de îmbunătățire a condițiilor de muncă, dincolo de respectarea drepturilor sociale fundamentale, așa cum sunt definite de cele opt convenții fundamentale internaționale.

munca

Ce înseamnă muncă decentă, de fapt?

În primul rând, înseamnă șanse egale la locul de muncă și eliminarea oricărei discriminări bazate pe sex, vârstă, etnie, etc. Un aspect la fel de important este și asigurarea unei remunerații decente pentru muncitori și familiile acestora, care să le permită un trai decent. Prin promovarea conceptului de muncă decentă se pune accent și pe garantarea unei protecții sociale în caz de boală, de sarcină și pentru orice alte situații cu care angajații se pot confrunta de-a lungul vieții. Nu în ultimul rând, munca decentă înseamnă excluderea oricărei forme de exploatare și dreptul la organizare al cetățenilor pentru a-și reprezenta interesele în mod colectiv și pentru a se putea angaja într-un veritabil dialog social ca cetățeni și muncitori.

Conceptul de muncă decentă înglobează, așadar, câteva dintre principiile de bază ale organizării noastre sociale de astăzi și recunoaște rolul central al muncii în viața oamenilor: o muncă productivă, care aduce o remunerație justă, securitate la locul de muncă și protecția socială a familiei, cele mai bune perspective de dezvoltare personală și integrare socială, libertatea de exprimare a revendicărilor, posibilitatea de a organiza și a participa la procesul decizional, șanse egale și un tratament echitabil pentru toți. Toate acestea pentru că munca decentă este esența progresului economic și social. Munca decentă înseamnă o viață decentă pentru fiecare!

Reclame

Întrebare parlamentară privind băncile de lapte matern din România

Laptele matern reprezintă alimentația optimă pentru nou născuți. Hrăniți astfel, copiii au șanse mai mari de supraviețuire și de dezvoltare, în special în cazul în care suferă de afecțiuni grave.

România este, la ora actuală, din păcate, singura țară din Uniunea Europeană în care nu există o bancă funcțională de lapte matern pentru copiii cu suferințe și nevoi speciale de hrană. Prima astfel bancă din țara noastră urmează să fie înființată la Spitalul ”Marie Curie” din București din fonduri private și cu suportul Ministerului Sănătății. Aici ar urma să fie colectat, verificat, sterilizat și păstrat în siguranță laptele matern pentru nou născuții din secția de terapie intensivă. Laptele, bun și sigur, va fi hrana copiilor ale căror mame nu le pot oferi lapte deloc sau nu în cantitate suficientă.

lapte matern

În condițiile în care, conform estimărilor specialiștilor, rata de alăptare în România este de doar 12,6%, cea mai mică din Uniunea Europeană, o singură bancă nu va reuși să acopere toate nevoile și cazurile problematice. Astfel, necesitatea înființării unor bănci de lapte matern, în mai multe regiuni ale României, devine prioritară.  

Având în vedere importanța acestei probleme, precum și multiplele efecte benefice pentru nou născuți ale consumului de lapte matern, mai ales pentru reducerea ratei mortalității infantile, săptămâna aceasta, am adresat o întrebare parlamentară în care m-am interesat de viziunea și strategia Ministerului Sănătăţii privind dezvoltarea unei rețele de bănci de lapte matern în România.

22 aprilie – Ziua Pământului

Declarația mea politică de astăzi se leagă de semnificația zilei de 22 aprilie. În anul 2009, Organizația Națiunilor Unite a declarat această zi drept sărbătoare oficială a planetei și expresia comună a dorinței tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat și mai verde.

Ziua Pământului este o sărbătoare, însă înainte de toate este un bun prilej de a reflecta asupra problemelor de mediu cu care ne confruntăm și asupra posibilelor soluții pe care le putem gasi pe termen scurt, mediu si lung. Așa cum credeau și vechii indieni ai continentului american, Pământul nu este o moștenire pe care am primit-o de la străbuni ci o datorie pe care o avem față de copiii noștri. Este un mesaj extrem de puternic și de actual, mai ales astăzi, când planeta noastră se confruntă cu atâtea probleme și provocări de mediu. Este un mesaj pe care trebuie să-l avem mereu în gând și care trebuie să ne responsabilizeze.

ziua-pamantului

Ca social-democrat, protecția mediului și suveranitatea principiului sustenabilității și a dezvoltării durabile sunt crezuri politice esențiale. Dincolo însă de doctrine și politici, responsabilitatea și grija noastră față de mediu trebuie să se manifeste în acțiunile noastre, în gesturile noastre cotidiene. Sunt atâtea lucruri, aparent mărunte, dar importante și cu efecte directe și vizibile, pe care dacă le-am face mai des, am reuși să fim mai prietenoși cu natura și mai responsabili față de mediul înconjurător. De la protejarea florei și faunei sau folosirea mai eficientă a resurselor de energie, până la colectarea selectivă a deșeurilor sau utilizarea mai frecventă a bicicletei ca mijloc de transport urban.

Nu trebuie să uităm aceste lucruri, mai ales că mai mult verde în viața noastră înseamnă un viitor mai bun și mai curat, atât pentru noi, cât mai ales pentru generațiile care ne vor urma. Un mediu înconjurător sănătos și nepoluat înseamnă un viitor mai sănătos pentru copiii noștri.

Intrebare parlamentara privind eficientizarea colectarii selective a deseurilor

Conform statisticilor existente, anual, Romania trebuie sa gestioneze, in medie, 36,7 milioane de tone de deseuri, adica aproximativ 100.000 de tone de deseuri pe zi.

Tara noastra este monitorizata din partea Uniunii Europene pentru reciclarea deseurilor, obiectivul asumat – de peste 50% pana in anul 2020 in cazul deseurilor municipale – fiind unul extrem de indepartat, in conditiile in care cifrele arata un procentaj intre 1 si 10%. Spre exemplu, in anul 2009, din cantitatea totala de deseuri menajere colectata, s-a separat si reciclat doar 1%, in 2010 – 5% iar in 2011 -12%, potrivit Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului. Pe de alta parte, in 2013, mai putin de 3% din deseuri au fost colectate selectiv, iar acest trend descendent pune tara noastra in pozitia de a fi amendada de catre UE pentru nerespectarea obligatiilor asumate in tratatele de aderare.

Potrivit celui mai recent raport  EUROSTAT “Mediul European – Starea si Perspectiva 2015”, Romania este pe ultimul loc in Uniunea Europeana la capitolul reciclarii deseurilor municipale. Romania se poate „lauda” doar cu un grad de 3% reciclare (la nivelul anului 2013), restul de 97% din deseuri ajungand la gropile de gunoi. Gradul de incinerare si compostare ramane constant, ca in anul precedent – 0%. Spre comparatie, in tari vecine precum Ungaria sau Bulgaria vorbim de o rata de reciclare de aproximativ 25%.

Logo recyclage à feuilles

Problema este nu doar ca nu reusim sa reciclam si sa eliminam deseurile produse in tara noastra, dar am ajuns in situatia neplacuta de a aduce in tara cantitati importante de deseuri produse in alte state. In conditiile actuale, companiile de specialitate din Romania care recicleaza deseurile au ajuns sa importe resturi din alte tari, pentru a-si putea desfasura activitatea. Vorbim despre importuri de aproape 40% din cantitatea reciclata, adica 95.000 de tone de deseuri anual.

Avand in vedere toate aceste aspecte problematice, am adresat o intrebare catre Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor, solicitand informatii despre masurile avute in vedere pentru imbunatatirea politicilor de mediu din tara noastra si, in special, pentru eficientizarea colectarii selective a deseurilor la nivel national.

Președintele ANAF ar trebui să-și înainteze demisia de onoare

În legătură cu comunicatul ANAF privind neparticiparea domnului președinte Gelu Diaconu la ședința de astăzi a Comisiei de Buget-Finanțe din cadrul Senatului, aș vrea să vă mărturisesc că am rămas stupefiat de atitudinea și limbajul total improprii folosite de către conducerea acestei instituții.

În primul rând, absența neanunțată de la ședința comisiei reprezintă un gest lipsit de respect din partea domniei sale la adresa colegilor senatori, mai ales că a fost invitat în calitatea sa oficială pentru a da informații și lămuriri privind procedurile ANAF și prevederile din noul Cod Fiscal. Trecând însă peste aceste aspecte de politețe și eleganță, este și un gest grav de sfidare a instituției Parlamentului și, implicit, a cetățenilor care ne-au ales. Domnul Diaconu nu a sfidat persoanele senatorilor, ci a sfidat populația întregii țări, ceea ce este impardonabil din partea unui înalt funcționar public.

Dialogul inter-instituțional și controlul parlamentar al autorităților guvernamentale, inclusiv al ANAF, de către Parlament reprezintă normalitatea, pe când refuzul acestui dialog și aroganța manifestate de către șeful ANAF sunt intolerabile într-o democrație reprezentativă. Orice conducător al oricărei instituții publice din România are datoria de a onora cu prezența atunci când este invitat de către reprezentanții Parlamentului. Participarea la aceste ședințe de lucru nu ține de bunul plac, mai ales, că în cazul de față, urmau să se discute probleme sensibile legate de activitatea ANAF și de excesul de zel din ultima perioadă al subordonaților domnului Diaconu. Aspectele semnalate de către mass media și de către cetățeni din toate județele țării nu sunt ”invenții”, așa cum încearcă președintele Diaconu să minimalizeze problema. Autoritățile statului trebuie să fie sensibile la solicitarile oamenilor și să rezolve problemele ridicate de către aceștia. Din păcate, prin atitudinea sa superioară, domnia sa dovedește că nu a înțeles acest lucru, ceea ce este extrem de grav, mai ales că este vorba despre conducătorul uneia dintre cele mai impotante institutii din sectorul finanțelor publice. Un astfel de comportament este incompatibil cu calitatea de secretar de stat și de membru al Guvernului României.

anaf

Împreună cu colegii senatori, apreciem activitatea fermă a ANAF privind combaterea evaziunii fiscale și, personal, consider că niciun efort nu trebuie precupețit pentru a continua lupta împotriva acestui flagel. Asta nu îl scutește însă pe președintele ANAF de la a se prezenta cu promptitudine atunci când este invitat de către reprezentanții Puterii legislative, mai ales că demersul comisiei parlamentare este unul cât se poate de firesc și legitim.

Nu în ultimul rând, aș aprecia drept nepotrivite aprecierile domnului Diaconu la adresa membrilor Comisiei de Buget-Finanțe și ii solicit, pe această cale, sa-si revizuiasca atitudinea și sa accepte, ca oricare alt conducător de instituție publică, dreptul constituțional al Parlamentului de a-și exercita controlul asupra activității guvernamentale. În caz contrar, împreună cu colegii mei din Senatul României vom solicita, în mod oficial, premierului Victor Ponta să ia măsurile care se impun, inclusiv demiterea din funcție a domnului Gelu Diaconu. Inainte sa ajungem insa la o astfel de decizie, normal ar fi ca el sa-si inainteze demisia de onoare.

Referendumul din 10 mai nu trebuie să genereze disensiuni între partidele politice

În mod oficial, astăzi, 15 aprilie 2015, a debutat campania de informare privind referendumul de unificare a municipiului Oradea cu comuna Sînmartin. Această unificare administrativă va conduce la creșterea populației orașului nostru și la extinderea suprafeței, două puncte importante pentru atragerea de investitori și pentru dezvoltarea comunității.
Personal, sunt de părere că acest referendum nu trebuie să genereze disensiuni între partidele politice și nu cred că e bine să fie transformat într-o campanie electorală. În schimb, orădenii trebuie informați corect asupra problemei, pentru a decide în cunoștință de cauză asupra viitorului orașului lor.

referendum

Noul Cod Fiscal, baza unei societăţi mai prospere şi mai omenoase

În declaraţia mea politică de săptămâna aceasta din Senat am dorit să salut decizia Guvernului de a adopta cele două coduri atât de importante pentru funcţionarea economiei româneşti: Codul Fiscal şi Codul de procedură Fiscală.

În forma transmisă către ‪Parlament pentru dezbateri, cele două documente dovedesc viziunea Executivului pentru o politică fiscală coerentă, predictibilă şi orientată pe creștere economică și sprijin pentru mediul de afaceri. Principalele decizii de politică fiscală vizează reducerea TVA, scăderea contribuțiilor sociale de stat, impozitarea stimulativă a microîntreprinderilor, eliminarea impozitului pe dividende, scăderea cotei unice, scăderea accizelor, eliminarea taxei pe construcții speciale, stabilirea unui cadru pentru impozite și taxe locale.

Dincolo însă de aceste aspecte, Codul Fiscal arată că noi, cei din PSD, ne ţinem de cuvânt şi reuşim să ne îndeplinim angajamentele politice luate în 2012 pentru care oamenii ne-au votat şi noi am câștigat alegerile. Am promis atunci că dăm înapoi pensiile și salariile. Le-am dat! Am promis că deblocăm fondurile europene. Ne-am făcut datoria și le-am deblocat. Prin reducerea TVA, cel târziu de la 1 ianuarie 2016, prevăzută în Codul Fiscal, Partidul Social Democrat reuşeşte nu doar să repare o greşeală a guvernării precedente, dar și să îndeplinească un angajament extreme de important pentru dezvoltarea economiei românești. Este, cred, important să transmitem acest mesaj tuturor oamenilor care ne-au votat atunci şi care, astăzi, sunt dezorientaţi şi dezamăgiţi de populismul şi ipocrizia foştilor noştri parteneri liberali, ajunşi să fie conduşi din umbră de oamenii lui Traian Băsescu.

Sunt optimist că la nivelul Parlamentului nu va exista niciun blocaj la nivelul legislativului. Spun asta bazându-mă pe sprijinul total al grupului PSD și al aliaților noștri din PLR, UNPR și PC, dar și pe faptul că suntem în faţa cele mai liberale reforme fiscale din 2004 încoace, de la introducerea cotei unice. Pe cale de consecinţă, sunt convins că ea va fi sprijinită și de către toţi parlamentarii și liderii liberali. Este o reformă fiscală pentru cel puţin 10 ani de acum încolo şi tocmai de aceea, ea trebuie asumată de toate forţele politice.

cod fiscal

Până în luna iunie, la finalul acestei sesiuni parlamentare vom adopta noul Cod Fiscal, inclusiv să aducem îmbunătățiri acolo unde considerăm că mai este nevoie, astfel încât el să poată intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016! Doar așa putem intra pe o direcţie clară, care să ne permită să menţinem cel puţin ritmul actual de creştere economică şi să îmbunătăţim ritmul de creare de locuri de muncă. Dacă reușim să respectăm acest calendar, vom avea 6 luni până la intrarea în vigoare, luni în care vor putea fi cunoscute toate efectele pentru companii, pentru IMM-uri și pentru contribuabilii persoane fizice.

Nu cred că cineva se poate împotrivi, fără a fi ipocrit și fără a cădea în derizoriu, reducerii TVA de la 24 la sută cât este acum, la 20 la sută. Sau unui TVA şi mai mic, de doar 9% la legume, fructe, pește, carne, ouă, lapte și păsări vii. De asemenea, cred că o măsură foarte bună este şi reducerea cu până la 20% a accizelor pentru carburanţi. Asta înseamnă un câştig și bani în plus în buzunarele fiecărui şofer. Nu mai spun de continuarea reducerii contribuţiilor sociale atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori sau de eliminarea impozitului pe dividende. Sunt măsuri bune care vin să ajute mediul de afaceri şi economia, măsuri care susţin un consum atât de necesar relansării economice.

Cu un astfel de cod fiscal bazat pe principii liberale, la care se vor adăuga, sunt convins, și noi măsuri sociale bine calibrate, am încredere că vom reuşi să punem bazele unei societăţi mai prospere şi mai omenoase.