Creșterea numărului orelor de sport pentru elevi aduce beneficii majore stării de sănătate a populației

Ministerul Educaţiei a pus, recent, în dezbatere publică proiectul Planului-cadru pentru învăţământul primar, document prin care se propune creşterea numărului de ore prevăzut pentru activităţile care urmăresc stimularea dezvoltării fizice armonioase a elevilor, respectiv educaţie fizică şi muzică. Orele destinate stimulării motricităţii sunt repartizate astfel: două ore la disciplina „Educaţie fizică” şi alte două ore la disciplina „Muzică şi mişcare” pentru elevii din clasele pregătitoare, întâi şi a II-a şi două ore la disciplina „Educaţie fizică” şi o oră la disciplina „Joc şi mişcare”, pentru elevii claselor a III-a şi a IV-a. Propunerea Guvernului USL vine în contextul în care, la nivel european, se constată acordarea unei atenţii sporite educaţiei fizice, prin alocarea unui număr mare de ore. Avem exemplele din ţări precum Franţa, Luxemburg, Ungaria, Germania, Slovenia, Austria, Liechtenstein sau Croaţia, unde elevii au cel puţin trei ore de sport pe săptămână.

Doresc să salut pe această cale propunerea Ministerului Educației privind noul Plan-cadru de învățământ pentru ciclul primar. Apreciez abordarea integratoare preconizată pentru primii trei ani de studiu, precum și creșterea numărului de ore de educație fizică pentru elevii de clasele I-IV. În opinia mea este o măsură corectă care trebuie extinsă și la nivel gimnazial și liceal, pentru că doar așa va aduce, pe termen mediu și lung, beneficii majore stării de sănătate a populației, cu efecte cuantificabile și vizibile în viitor.

Pe de altă parte, consider că prin introducerea unor ore suplimentare de mișcare și sport nu trebuie să crească numărul de ore al elevilor, mai ales că este vorba despre ciclul claselor I-IV. Tocmai de aceea, consider că simultan, se impun cel puțin două măsuri, la fel de importante și necesare pentru întreg învățământul pre-universitar: revizuirea programelor școlare și a manualelor școlare, precum și o mai mare corelare a acestora. De asemenea, e nevoie și de reducerea volumului informațional și adaptarea conținutului manualelor școlare la cerințele contemporane. Sper ca atât reforma programelor cât și a manualelor școlare – o problemă ignorată de fosta guvernare – să rămână printre priorităţile Guvernului USL.

 

sport_elevi 

Reclame

Creșterea absorbției fondurilor europene, prioritate pentru USL

Săptămâna aceasta am avut prima mea declarație politică din plenul Senatului. Ea s-a referit la problema accesării fondurilor europene. Puteți găsi aici textul declarației; în plus, am adăugat câteva date tehnice privind bugetul UE pentru politica de coeziune și cea agricolă în perioada 2014 – 2020.

Consiliul European de la finalul săptămânii trecute, în cadrul căruia s-a negociat viitorul buget european pentru perioada 2014-2020, a fost un eșec pentru România. Din păcate pentru noi, nu doar că nu ne-am atins niciunul din obiectivele convenite între Guvern și președinte, dar față de propunerea inițială de buget, întocmită în toamna anului trecut de către Comisia Europeană, România a pierdut 9 miliarde de euro!

Problema României este că față de 48 de miliarde, în următorii șapte ani, fondurile comunitare destinate nouă vor fi de doar 39,88 miliarde euro. Pe nimeni nu mai interesează faptul că față de perioada 2007 – 2013, se înregistrează o creștere a alocărilor pentru România! Pe de o parte, această creștere este una normală, în condițiile în care la realizarea actualului buget al Uniunii Europene, România nu a participat, fiindu-i promis de altfel la momentul respectiv că la următorul mecanism financiar multianual, 2014-2020, va primi mult mai mulți bani. Pe de altă parte, trebuie să mai ținem cont de un lucru: creșterea de 18% reprezintă abia inflația din ultimii ani. Așadar, haideți să nu ne mințim singuri!

Problema noastră este că puteam obține mai mulți bani, ca și alte state membre UE, dar nu am făcut-o. Degeaba încearcă unii sau alții să se ascundă în spatele unor strategii de comunicare: un eșec rămâne un eșec, indiferent cum vrei să-l ambalezi! Păcălelile statistice și de comunicare nu acoperă faptul că acest Consiliu European și prezența României la masa discuțiilor au fost un eșec!

În tot acest rău care ni s-a întâmplat la Bruxelles, singurul aspect pozitiv ce poate fi întrezărit este că ultimul cuvânt în privinţa bugetului îl va avea Parlamentul European. Bazându-mă și pe poziția colegilor din Partidul Socialist European, sunt încrezător că acolo lucrurile se vor putea îndrepta și se va putea obține un compromis corect, care să susțină politica de coeziune, creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă.

Președintele Traian Băsescu degeaba se scuză pentru rezultatul prost, spunândcă nu avea cum să ceară mai mult, avândîn vedere gradul extrem de mic de absorbție al fondurilor europene de până acum. Știți cum e: cine se scuză se acuză! Practic, președintelerecunoaște publiccă din cauza performanțelordezastruoase ale guvernelor PDL pe care le-a girat, România nu a putut primi mai mulți bani acum. Un argument pe cât de cinic, pe atât de păgubos pentru români.

euro

Dincolo însă de discuția despre mărimea bugetului de care va beneficia România din partea UE, consider că riscul cel mare pentru noi rămâne ca cele aproape 40 de miliarde de euro să fie doar pe hârtie. Dacă nu reușim să îmbunătățim ritmul de absorbţie, riscăm să vedem prea puțini bani folosiți în economia reală. Vă reamintesc că România a decontat efectiv la Bruxelles facturi de numai 2,2 miliarde de euro din aproape 20, deşi contractele semnate ar fi acoperit 14,9 miliarde de euro. Mai mult decât atât, unele programe operaționale au fost blocate din cauza problemelor apărute în gestionarea lor.

Corupţia şi slaba pregătire ainstituţiilor noastre sunt motive de îngrijorare atât la Bruxelles, cât și la București. Guvernul USL are o mare responsabilitate în această direcție. Personal, rămân optimist pentru că știu că Executivul condus de Victor Ponta are pe agenda sa de priorități mărirea gradului de absorbție și gestionarea mai eficientă a fondurilor europene. Tocmai din acest motiv, Executivul a alocat cu 4 miliarde de lei mai mult în bugetul de anul acesta pentru cofinantarea programelor europene. Tot pentru o absorbție mult mai bună a fost creat și Ministerul Fondurilor Europene condus de un ministru care chiar are puteri asupra autorităților responsabile și care cred că va fi capabil de o gestionare mult mai bună a banilor europeni. De asemenea, Guvernul condus de Victor Ponta a dovedit că poate să deblocheze programele operaționale, blocate din cauza neregulilor constatate între 2009 și 2011. Am deblocat Programul Operațional Sectorial de Mediu și cel pe Dezvoltarea Resurselor Umane, urmează în viitorul apropiat și Programul Operațional Regional. Tot în acest context trebuie privită și preocuparea USL pentru viitoarea reogranizare administrativ-teritoarială. Pe lângă aceste măsuri la nivel politic, cred că mai sunt nevoie însă și de alte măsuri concrete, în plan admministrativ care să vizeze pe de o parte simplificarea procedurilor și întărirea capacității administrative, pe de altă parte un control mai eficient pentru combaterea abuzurilor și neregulilor. Doar așa, fondurile europene vor putea deveni motorul de creștere, de creare de locuri de muncă și de reducere a diferențelor de dezvoltare.

Situație comparativă alocări (în miliarde de euro) din fonduri structurale și de coeziune, raportat la numărul de locuitori, pentru perioada 2014 – 2020

comparatie_buget_UE

1. Politica de coeziune

  • Suma ce revine României: 21.825,8 milioane euro (preţuri 2011) – reprezintă o creştere de 10% faţă de alocarea 2007-2013 (19.841,64 milioane euro).
  • Se asigură eligibilitatea TVA pentru proiectele de infrastructură, prevedere ce are un efect semnificativ asupra capacităţii de absorbţie. 
  • Se menţine dubla plafonare asupra alocărilor aferente politicii de coeziune prin stabilirea unei creşteri limitate la 10% faţă de nivelul total al alocărilor 2007-2013 – prin mecanismul de reverse safety net. A fost introdusă în text o formulare care prevede că, la solicitarea Consiliului European, Comisia Europeană va identifica soluţii practice pentru reducerea riscului de dezangajare automata a fondurilor pe perioada de programare multianuală actuală 2007-2013, inclusiv prin amendarea Regulamentului 1083/2006 (evitarea unui risc de dezangajare pentru România de cca. 4 miliarde euro).
  •  

    Se introduce o nouă prevedere referitoare la aplicarea regulii de dezangajare n+3pentru viitoarea perspectivă financiară (2014-2020) pentru toate statele membre.

  •  

    Se menţine rata deco-finanţare de 85% pentru politica de coeziune, similar celei din actuala perspectiva financiara concomitent cu asigurarea unei rate de pre-finanţare de 4% – aplicabila si RO – numai pentru statele care au beneficiat de asistenta financiară începând cu anul 2010.

  •  

    Se păstrează prevederile referitoare la top-up, respectiv majorarea cu 10 puncte procentuale a ratei de co-finanţare în cazul statelor care beneficiază de programe de asistenţă financiară în baza art.136 şi 143 TFUE.

  •  

    Se introduc prevederi referitoare la alocări suplimentare pentru regiunile in care se înregistrează şomaj în rândul tinerilor. România se număra printre statele care vor beneficia de aceasta prevedere (impact estimat pentru România: 125 milioane euro).

  •  

    Se majorează cu 400 milioane euro finanţarea, la nivel UE, a Programului pentru persoanele cele mai defavorizate.

2. Politica Agricolă Comună

Sumele ce revin României: 17.516,9 milioane euro (preţuri 2011) +27% faţă de sumele aferente perioadei actuale 2007-2013 (13.828,4 milioane euro) din care:

– plăţi directe: 10.393 milioane euro (5.624,58 milioane euro)

– dezvoltare rurală: 7.123,9 milioane euro (8203,82 milioane euro)

  •  

    Se asigură o rată de co-finanţare de 75% precum şi o rata depre-finanţare de 4% pentru dezvoltare rurală

  • Se introduc şi pentru alocările aferente dezvoltării rurale prevederile referitoare la top-up, respectiv majorarea cu 10 puncte procentuale a ratei de co-finanţare în cazul statelor care beneficiază de programe de asistenţă financiară în baza art.136 şi 143 TFUE.

  •  Se asigură o flexibilitate de la Pilonul II – dezvoltare rurală la Pilonul I – plăţi directe de 15% + 10% adiţional pentru statele membre care au un nivel al plăţilor directe sub media de 90 euro/ha.

Bugetul pentru 2013

Săptămâna aceasta în Parlament am adoptat Legea Bugetului de Stat și cel al Asigurărilor Sociale pentru anul 2013. Împreună cu colegii senatori și deputați din USL, am dat un vot pozitiv proiectului prezentat de către Executiv. A fost un vot, în primul rând, de solidaritate, față de Guvernul USL condus de Victor Ponta. Așa cum însuși premierul a declarat, nu este un buget perfect, dar este cel mai bun buget pe care puteam să îl avem astăzi. În al doilea rând, a fost un vot cu speranța că anul viitor să avem un buget mult mai bun decât acesta.
Bugetul de stat şi al asigurărilor sociale pentru anul 2013 este construit având la bază ideea de a genera creştere economică. De asemenea, prin toate elementele sale, bugetul are în vedere şi menţinerea unui echilibru între toate categoriile sociale, precum şi între nevoia de dezvoltare şi de respectare a angajamentelor asumate în faţa organismelor internaţionale neomiţând nici componenta socială. Să nu uităm că 2013, ca şi anul 2014, sunt ani de vârf din punct de vedere al plăţilor pe care statul român trebuie să le facă în contul împrumuturilor contractate de la structurile financiare internaţionale, fiind vorba de miliarde de euro care trebuie să fie rambursate.
Chiar şi în aceste condiţii, cred că USL a reușit să facă faţă tuturor provocărilor fără să recurgem la tăierile specifice guvernărilor anterioare și sunt convins că actualul Guvern USL, susținut de parlamentarii săi, va încerca în continuare să găsească cele mai bune soluţii pentru a-şi atinge obiectivele de a îmbunătăţi viaţa cetăţenilor României, de a diminua decalajul faţă de ţările Uniunii Europene.
Bani-lei-romanesti7

Bugetul în cifre

  • Bugetul de stat pe 2013 va avea un deficit de 18,176 miliarde de lei, pe fondul unor venituri proiectate la 98,182 miliarde lei şi unor cheltuieli de 116,36 miliarde lei.
  • Veniturile bugetului de stat pe 2013 sunt proiectate la 98,182 miliarde lei, în creştere cu 6,44% faţă de anul 2012, iar cheltuielile la 116,359 miliarde lei, în urcare cu 10,51% faţă de anul precedent.
  • Veniturile fiscale sunt estimate la 83,41 miliarde lei, în creştere cu 8,42% faţă de 2012, încasările din impozitul pe venit şi pe profit – 20,8 miliarde lei, în urcare cu 11,18%, iar încasările din accize – 20,87 miliarde lei, cu un plus de 8,62% faţă de anul precedent.
  • Din taxa pe valoarea adăugată se alocă 14,638 miliarde lei sume defalcate pentru bugetele locale, din care 2,125 miliarde lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor, 10,39 miliarde lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti, 368,3 milioane lei destinate finanţării cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, a căror repartizare, pe unităţi administrativ-teritoriale, se face în funcţie de lungimea şi starea tehnică a acestora, prin hotărâre, de către consiliul judeţean, după consultarea primarilor, 1,754 miliarde lei pentru echilibrarea bugetelor locale.
  • Cheltuielile bugetului de stat sunt prevăzute la 116,359 miliarde lei, în creştere cu 10,51% faţă de 2012, din care cheltuieli de personal – 19,552 miliarde lei (plus 13,98%), cheltuieli cu bunuri şi servicii – 4,33 miliarde lei (minus 2,97%), cheltuielile cu dobânzile – 10,386 miliarde lei (plus 12,64%), iar subvenţiile – 3,496 miliarde lei (minus 12,85%).
  • Transferurile către unităţile administrativ-teritoriale vor însuma 28,99 miliarde lei, în urcare cu 8,64%, cheltuielile cu proiectele europene – 27,42 miliarde lei, plus 17,35%, iar cheltuielile cu asistenţa socială – 14,16 miliarde lei, cu un plus de 3,69%.