Combaterea Ambroziei

Ieri, am depus la Senat două întrebări parlamentare adresate miniştrilor sănătăţii şi mediului privind problema combaterii Ambroziei, o buruiană nocivă atât pentru mediul înconjurător, cât şi pentru sănătatea oamenilor.

Ambrosia artemisiifolia sau iarba pârloagelor este o specie invazivă, caracterul ei nociv  pentru populație fiind cauzat de afecţiunile alergice pe care le provoacă în perioada înfloririi.  Planta se găseşte frecvent de-a lungul căilor de comunicație (şosele, căi ferate), dar și în intravilanul şi extravilanul localităţilor, atât pe proprietăți private, cât și publice. Specialiştii estimează că în România suprafaţa pe care creşte această buriană este foarte mare și este în creștere, la fel cum, în ultima perioadă, a crescut și numărul pacienţilor care sunt alergici la ambrozie.

Din aceste motive consider că este important să se monitorizeze distribuţia acestei specii, concentraţia de polen din aer, precum şi posibile modificări în prevalenţa alergiei la polen la nivel național. De asemenea, există o nevoie urgentă de a organiza intervenţii pentru a opri expansiunea acestei plante invazive şi pentru a controla zonele deja poluate. Pentru a controla răspândirea, se impune depistarea precoce prin programe de monitorizare, în special în zonele de risc înalt – cum este zona de Vest a țării – şi acţiuni concrete de diminuare a populaţiilor masiv instalate pe întreg teritoriul României.

La ora actuală nu există însă un cadru legal la nivel național privind această problemă, chiar dacă de-a lungul timpului au existat mai multe solicitări și inițiative cetățenești pentru o astfel de abordare. Există doar măsuri și hotărâri ale autorităților locale, însă efectele acestor acțiuni locale au fost cu mult sub așteptări. Ineficiența acestor abordări locale indică faptul că problema poate fi rezolvată doar printr-o abordare unitară și comprehensivă la nivel național. În acest sens, vă amintesc că la nivelul Uniunii Europene, există câteva exemple de bune practici, combaterea ambroziei fiind reglementată prin lege de mai mult de 10 ani.

Austria, Germania, Italia şi Slovenia utilizează cu precădere metodele preventive, precum creşterea nivelului de conştientizare a populaţiei, prevenirea răspândirii şi introducerii în zone neinfestate şi monitorizarea. De asemenea, se utilizează şi metode convenţionale de combatere precum cele mecanice, chimice şi biologice, însă acestea sunt însoţite de reglementări legislative foarte clare. Modul de stabilire a metodelor de control ce sunt aplicate este dependent de gradul de invadare şi zona afectată. În Ungaria, a fost creată și o comisie interministerială pentru combaterea Ambrosia artemisiifolia, rolul ei fiind de a crea o bază legislativă pentru obligativitatea combaterii florii pustei. Astfel combaterea acestei specii a devenit obligatoriu pentru fiecare proprietar de teren înainte de perioada înfloririi.

Având în vedere impactul acestei specii de plantă asupra stării de sănătate a oamenilor şi asupra mediului înconjurător, i-am întrebat pe ministrul sănătăţii şi cel al mediului dacă au în vedere reglementarea legală a problemei, precum și măsurile pe care intenționează să le ia pentru a determina o reacție mai promptă și o implicare mai activă din partea autorităților statului în combaterea acestei plante atât de dăunătoare, mai ales că ne apropiem de perioada ei de înflorire.

În funcţie de răspunsul domniilor lor, precum şi de sprijinul cetăţenilor, intenţionez ca pe viitor să continui demersurile în această problemă, inclusiv, dacă va fi nevoie, prin susţinerea unei iniţiative parlamentare.

ambrozie

Reclame

Despre numărul de parlamentari şi calitatea parlamentului

Proiectul de revizuire a Constituţiei a primit raportul favorabil de la Comisia parlamentară pentru revizuirea Legii fundamentale. După votul de săptămâna aceasta din Comisie, proiectul va fi trimis la Consiliul Legislativ şi la Curtea Constituţională (CCR), care vor transmite un punct de vedere. Pasul următor constă în supunerea proiectului de revizuire la vot, atât în Camera Deputaţilor, cât şi în Senat. Ulterior, proiectul va merge din nou la CCR, care va trebui să dea un aviz, de data aceasta obligatoriu. În cazul unui răspuns pozitiv, va fi organizat un referendum, în caz contrar, proiectul se reîntoarce în Parlament.

Aş vrea să mă refer puţin la un articol foarte discutat şi disputat în aceste zile. Este vorba despre limitarea prin textul constituţional al numărului de parlamentari.

Articolul 62, alineatul 3 din textul aprobat miercuri prevede că „numărul deputaţilor nu poate fi mai mare de 300. La acest număr se adaugă reprezentanţii minorităţilor naţionale”. Practic, prin această prevedere, noua Constituţie va constrânge Parlamentul ca, atunci când va elabora Legea electorală, să facă în aşa fel încât numărul de 300 de deputaţi să nu poată fi depăşit. La acest număr se vor adăuga apoi deputaţii minorităţilor naţionale. În interpretarea mea, acest lucru nu înseamnă că viitorul parlament va avea fix 300 de deputaţi. Ei pot fi şi mai puţini, pot fi 200, 100, teoretic chiar mai puţini. Legea electorală va fi cea care va preciza atât numărul final, cât şi modalitatea de alegere a viitorilor parlamentari.

sedinta-senat-voturi

Această „obsesie” larg răspândită vizavi de numărul parlamentarilor, din punctul meu de vedere, este una păguboasă şi, practic, e o temă falsă folosită de unii în scopuri pur electorale. Nici calitatea instituţională a unui Parlament şi nici calitatea democraţiei într-o ţară nu depind de numărul de parlamentari, ci de calitatea acestora! Putem avea un parlament cu 100 de parlamentari inactivi, nu ne va ajuta cu nimic că sunt doar 100, la fel cum putem avea un parlament cu 500 de membri foarte activi. Limitarea numărului nu mi se pare un argument nici suficient şi nici necesar. Într-adevăr, numărul actual de 588 de parlamentari este un număr mare, însă ce vreau eu să spun este că nu trebuie să ne cramponăm (deşi unii o fac din demagogie sau populism) strict pe numărul de parlamentari, ci ar fi poate mai util să vorbim despre modul în care partidele îşi selectează viitorii candidaţi, despre criteriile pe care aceştia trebuie să le îndeplinească, despre calităţile acestora.

Astăzi, din cauza unei legi strâmbe avem un parlament supraponderal, care, de multe ori este departe de a fi eficient şi reprezentativ. Dar acest lucru se poate corecta foarte uşor printr-o lege electorală bine gândită, discutată cu specialişti din domeniu, cu forţele politice.

În ceea ce priveşte sistemul bicameral, păstrat de textul constituţional, cred că s-a optat pentru un astfel de sistem pentru a avea mai multe dezbateri si un filtru în plus pentru controlul legilor. Mai mult decât atât, bicameralismul va fi unul funcţional în contextul regionalizării, când Senatul va fi camera unde vor fi reprezentate autorităţile locale şi regionale.

Lista completă a modificărilor propuse în comisia parlamentară o puteţi găsi aici: Amendamente Constituţie adoptate de Parlament

Am fost ales membru în Comisia Specială a Parlamentului României pentru aderarea la spaţiul Schengen.

Astăzi, în cadrul plenului reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor am fost ales pentru a face parte din Comisia Specială a Parlamentului României pentru aderarea la spaţiul Schengen.

Această comisie vizează o mai bună organizare a activităţilor întreprinse de parlamentari pentru a promova intrarea României în acest spaţiu. Vom avea consultări cu grupurile parlamentare de prietenie cu Parlamentele altor state şi vom urmări eficientizarea acţiunilor pentru atingerea acestui obiectiv important.

Comisia este formată din senatori şi deputaţi şi are 19 membrii. Conducerea Comisiei va fi asigurată de către domnul senator Mircea Geoană (PSD) – preşedinte, deputatul Laurenţiu Ţigăeru Roşca – vicepreşedinte şi senatorul Traian Igaş – secretar.

 

Ceilalţi membri ai comisiei sunt: Mihai Viorel Fifor, Natalia Elena Intotero, Ana Birchal, Ioan Vulpescu, Dorel Căprar, Nelu Tătaru, Cătălin Boboc, Gigel Sorinel Ştirbu, Daniel Budurescu, Cezar Preda, Haralambie Vochiţoiu, Mario Caloianu, Borbely Laszlo, Ovidiu Ganţ şi Dănuţ Cristian Mihai.

În perioada următoare vom încerca să-i convingem pe sceptici de necesitatea integrării României în spaţiul Schengen. De asemenea, Comisia va avea rolul de a emite soluţii şi recomandări pentru a mări şansele ţării noastre de a adera la spaţiul Schengen.

schengen

Audienţe birou parlamentar

Programul biroului meu parlamentar este de la luni până vineri între orele 10 și 14. Joi, programul este prelungit până la ora 18. În acest interval de timp, orădenii îl vor găsi pe unul dintre consilieri mei pentru a discuta problemele cu care se confruntă și pentru a se programa pentru audiențe.

Personal voi fi prezent la cabinet în zilele de vineri, între orele 10 și 14, în funcţie de numărul persoanelor înscrise în audiență.

Adresă contact: Oradea, Bulevardul Dacia nr. 108, bloc AM 6, parter (la Zig Zag-uri)

Telefon: 0359/421736

E-mail: florianbodog@gmail.com

cabinet_branduit-crop