Conferinta de presa 27 octombrie 2016

Transcrierea declaraţiilor făcute la conferinţa de presă din data de 27 octombrie 2016 de la sediul PSD Bihor.

Aș dori să încep conferinţa de presă făcând trimitere la declarațiile premierului Cioloș de ieri, care referindu-se la legea inițiată de PSD privind eliminarea a 102 taxe nefiscale, votată de parlament, a spus că ar fi în afara legii. Aş să vă dau eu un exemplu din sănătate care arată cum Guvernul Cioloș a forțat într-adevăr legea. Guvernul condus de domnul Cioloș a dat o ordonață de urgență prin care a trecut atribuțiile legate de politicile de preț al medicamentelor de la Ministerul Sănătății la Guvern. Imediat după această ordonanță a și dat Hotărârea de Guvern prin care se amână reducerea prețului la medicamente.

În ședința de marți a Comisiei de Sănătate din Senat această Ordonanță a primit aviz negativ și cu acest aviz va intra în plen pentru a fi respinsă. Acest aviz negativ al Comisiei a fost dat pe baza faptului că autoritatea care trebuie să reglementeze prețul medicamentelor este Ministerul Sănătății, instituție care are expertiza necesară în acest domeniu. Nu văd de ce Guvernul care nu are specialiști și nu are nici atribuții ar prelua o asemenea prerogativă, decât pentru a amâna ieftinerea care trebuia să se producă așa cum era planificată inițial.

Guvernul Cioloș a amânat deja, în iunie, o decizie care ar fi ieftinit cu 35% medicamente importante pentru zeci de mii de bolnavi. Ministrul Sănătăţii și Guvernul prin HG de ieri au amânat a doua oară această măsură așteptată de către români până la data de 1 aprilie 2017. Și atunci ieftinirea va fi cu doar 10%. Abia peste 3 ani se va ajunge la 35% cât am propus noi din start.

Este o măsură care ne nemulțumește pe toți. Și nu doar pe noi cei din PSD, care am fi vrut ca ieftinirea să fie mai mare și să se producă mai repede. Această măsură cu bătaie pe termen lung, a reuşit, prin modul total netransparent și sfidător în care a acționat Ministerul Sănătății (în parenteză fie spus, nu este o situație singulară. E deja un stil de lucru. Actualul ministru așa a procedat în mai toate probleme importante), să nemulțumească toate părţile implicate: atât asociațiile pacienților cât și producătorii și distribuitorii de medicamente.

PSD a anunțat deja că în momentul în care vom reveni la guvernare, sper eu imediat după alegerile din 11 decembrie, una dintre primele măsuri pe care le vom lua va fi de a pune imediat în aplicare reducerea cu 35% a prețurilor la medicamentele inovative care își pierd patentul.

Ministerul Sănătății dispune de pârghiile legale necesare pentru a stopa exportul speculativ de medicamente și ar putea împiedica astfel revânzarea pe alte piețe a medicamentelor ieftine din România. Astfel poate garanta siguranța că pacienții vor avea acces la ele.

Există și astăzi o prevedere legală care îi obligă pe producătorii de medicamente să asigure necesarul de consum pe piața românească pentru fiecare medicament înregistrat. Mai mult, Ministerul Sănătății are posibilitatea legală de a interzice exportul pentru medicamente, dacă s-ar încerca astfel de speculații din partea distribuitorilor.

Agenția Națională a Medicamentului are posibilitatea de urmări toate tranzacțiile cu medicamente.

Unii pretind că dacă medicamentele originale fără patent s-ar ieftini, atunci le-ar retrage de pe piață. Și asta e fals! Producătorii de medicamente au obligația de a notifica retragerea unui medicament de pe piața românească, iar după notificare au obligația de a furniza medicamentul respectiv timp de un an de zile înainte de a-l retrage.

În concluzie, este nevoie de regândirea politicilor privind medicamentele și prețul acestora. Şi acest lucru se poate face prin mai mult dialog și dezbatere , printr-o comunicare mai bună a Ministerului pentru agăsi soluțiile necesare și a evita greșelile. Din punctul meu de vedere şi din punctul de vedere al PSD, așa cum am mai spus-o și cu alte ocazii, ceea ce este cel mai important este să asigurăm două lucruri esențiale pentru politicile de sănătate: accesibilitatea și siguranța! Pacienţii români trebuie să beneficieze de medicamente la un preţ cât mai mic, iar statul român trebuie să se asigure că aceste medicamente sunt nu doar cele mai ieftine, dar că ele sunt și disponibile și accesibile tuturor celor care au nevoie de ele!

 medicamente

Al doilea subiect la care aş dori să mă refer vizează o măsură care vine în ajutorul pacienților, adoptată recent în Parlament și care, în toată această ”gălăgie” înainte de campanie, poate a trecut neobservată. Pe 11 octombrie în Senat am votat o propunere legislativă inițiată de PSD prin care dorim să venim în sprijinul asiguraților sistemului de sănătate publică, în sensul simplificării accesului acestora la pachetul de servicii medicale de bază. Este vorba despre modificarea articolului 230 din Legea 95/2006 în sensul ca pacienții ”să beneficieze de rambursarea ulterioară a tuturor cheltuielilor efectuate pentru investigațiile cuprinse în pachetul de servicii medicale de bază pentru specialitățile paraclinice la care ar fi fost îndreptățiți fără contribuție proprie, în termen de 60 de zile de la efectuarea plății. Practic, pacienții își vor putea efectua investigațiile, cu decontarea ulterioară de către Casa de Asigurări a cheltuielilor legate de obținerea acestor servicii.

 

Înainte să închei și să trecem la partea de întrebări, aș mai dori să vă spun ceva. Din păcate, suntem la aproape un an de la tragedia de la Colectiv însă din păcate, am serioase îndoieli că dacă, Doamne ferește, mâine s-ar întâmpla din nou, autoritățile și sistemul sanitar ar fi mai pregătite. Este foarte bine că rănitii din accidentul de la Clubul Colectiv vor beneficia în continuare de susținerea statului pentru tratamentele în străinatate până la sfîrșitul anului 2018și e foarte bine că s-au simplificat procedurile și birocrația.

Declarațiile de ieri ale domnului ministru Voiculescu mă neliniștesc însă profund. Ca ministru al sănătății și ca demnitar al statului roman nu poți să rămâi la stadiul unor constatări cinice de genul ”niciun oraş din Europa nu ar fi fost pregătit pentru un număr de peste o sută de arşi grav”.

Astfel de constatări și declarații nu ne ajută cu nimic. Întrebarea care se pune este: în ultimul an de zile, ce măsuri au luat acești tehnocrați pentru ca astfel de tragedii să nu se mai repete? Ce măsuri a luat Ministerul Sănătății pentru ca numărul victimelor să nu mai fie atât de mare, iar supraviețuitorii să aibă șanse reale de supraviețuire? Din păcate, răspunsul este unul care mă întristează: prea puține. Aici este marea problemă!

 România a pierdut un an de zile sub această guvernare tehnocrată care se pricepe la vorbe și discursuri meșteșugite, dar care însă a eșuat să producă aceea schimbare majoră pe care românii au așteptat-o. Eu sper ca pe 11 decembrie, românii prin votul lor acordat PSD să pună capăt acestui experiment nereușit și să revenim la o conducere legitimă și eficientă a guvernării.

Reclame

Intrebare parlamentara privind prevenirea cancerului la locul de munca

Împreună cu colegul meu Emilian Pavel, europarlamentar am adresat săptămâna aceasta o întrebare comună către Ministerul Sănătății și MinisterulMuncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice privind prevenirea cancerului la locul de muncă.

Inițiativa noastră vine ca urmare a dezbaterii publice organizate în cadrul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a Parlamentului European, privind modificarea Directivei 2004/37/EC ce vizează protecția angajaților de riscurile legate de expunerea la agenții cancerigeni și mutageni. Datele primite de la Comisia Europeană privind situația din România sunt alarmante. Cancerul este principalul ”ucigaș” la locul de muncă în Uniunea Europeană, cauzând peste 100.000 de decese anual, adică aproximativ 53% din totalul deceselor survenite într-un context profesional. Pentru a îmbunătăți protecția angajaților față de expunerea la agenții care pot cauza cancer, Comisia Europeană a propus modificarea Directivei menționate mai sus cu scopul de a limita atât expunerea cât și concentrația maximă de agenți chimici cancerigeni admisă pentru 13 substanțe, la locul de muncă.

Conform cercetărilor citate de Comisia Europeană, angajații pot fi expuși de-a lungul vieții lor profesionale, la mai mulți factori cauzatori de cancer. De asemenea, în foarte multe cazuri, apariția sau detectarea bolii se produce după pensionarea respectivei persoane, situație în care angajatorul nu mai are nicio responsabilitate.

Având în vedere gravitatea problemei, precum și necesitatea de a lua cât mai repede măsurile necesare am întrebat cei doi miniștri ce date sunt disponibile la nivel național cu privire la expunerea angajaților români la agenții cancerigeni și mutageni și care sunt planurile concrete avute în vedere de Guvern pentru minimizarea expunerii angajaților, la locul de muncă, atunci când înlocuirea agenților chimici respectivi nu este posibilă. De asemenea, am mai întrebat care au fost măsurile luate de Guvern pentru implicarea mediului de afaceri și a sindicatelor în dialogul pentru prevenirea cancerului la locul de muncă.

cancer

Tot în acest context, am susținut și o declarație în plenul Senatului pentru a trage un semnal de alarmă în cazul unui număr de 21 de medicamente inovatoare destinate pacienților oncologici și celor care suferă de boli rare, medicamente care lipsesc de mai bine de trei luni de zile din farmacii și spitale.

Efortul de a pune aceste tratamente salvatoare de vieți la dispoziția pacienților a fost susținut de parlamentari indiferent de culoarea politică și s-a materializat, în final, printr-o hotărâre de guvern adoptată în luna iulie. Din păcate, din cauza birocrației excesive și a superficialității cu care guvernanții actuali au tratat această problemă, aceste medicamente nu au ajuns încă la pacienți. Mai exact, problema ține de lipsa unui protocol terapeutic destinat acestor medicamente, fapt ce pune medicii în incapacitatea de a le folosi sau a le prescrie în regim paliativ.

Situația dată este una nu doar inacceptabilă dar, din păcate, și una care costă zilnic viețile unor persoane care nu au renunțat la luptă și puteau fi salvate. Consider că este de datoria noastră, să ne mobilizăm și să le oferim pacienților și familiilor acestora toate soluțiile care ne sunt la îndemână pentru a îmbunătăți atât sănătatea acestora cât și nivelul de calitate a vieții, mai ales când se confruntă cu încercări atât de dificile. 

Susțin prevenția în sănătate, mă opun însă populismului PNL

Referitor la recentele acuzații total nefondate ale doamnei deputat Lucia Varga privind intenția membrilor biroului Comisiei de Sănătate Publică a Senatului de a bloca legea prevenției inițiată de către PNL, pentru corecta informare a opiniei publice, aș dori să fac următoarele precizări:

  • Așa cum bine se știe, Partidul Social Democrat nu a fost de acord  de la început cu inițiativa legislativă a PNL privind prevenția în sănătate. Personal, încă în luna februarie am spus că nu pot susține o lege care aplică amenzi pacienților și care crește birocrația prin înființarea unei agenții guvernamentale, inventată de PNL probabil pentru a oferi unele sinecuri anumitor persoane. Ca urmare a opoziției PSD și a reacției negative a societății, PNL a și eliminat sancțiunile împotriva populației și a renunțat la înfiinţarea agenţiei naţionale. În schimb, a acordat Guvernului prerogativa de a stabili cadrul organizatoric şi logistic necesar pentru realizarea prevenţiei în sănătate.
  • Proiectul de lege privind prevenţia în sănătate a trecut de Camera Deputaţilor în luna aprilie, prin aprobare tacită, respectiv, în forma iniţiatorilor. În luna septembrie a acestui an, el a fost dezbătut în Comisia de Sănătate Publică din Senat, având un raport de admitere cu amendamente. La propunerea parlamentarilor PNL, pentru a putea a aduce modificări și îmbunătățiri, plenul Senatului a retrimis proiectul de lege la Comisia din care fac și eu parte pentru elaborarea unui raport suplimentar.
  • Ca secretar al Comisiei de Sănătate Publică resping orice acuzație privind intenția vreunui membru al comisiei de a bloca inițiativa legislativă. Pe de altă parte, nu ascund faptul că din punctul de vedere al comisiei proiectul are lacune foarte mari, el fiind realizat într-un mod total neprofesionist.
  • În forma sa actuală, proiectul PNL atribuie Guvernului sarcinile legate de prevenția în sănătate, însă acesta nu are competența și expertiza să gestioneze un astfel de domeniu extrem de complex. Mai mult, se propune ca sumele prevăzute pentru prevenție să fie acoperite din Fondul Unic al Asigurărilor Sociale. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, finanțarea sistemului de sănătate ar fi grav afectată. În loc să rezolvăm probleme, adoptând această inițiativă a PNL, am agrava altele, inclusiv prin reducerea finanțării unor domenii strategice precum oncologia și pediatria.
  • În loc să facă acuzații mincinoase la adresa membrilor Comisiei de Sănătate Publică a Senatului, o rog respectuos pe doamna deputat Lucia Varga să susțină această lege a prevenției în sănătate nu doar declarativ, prin discursuri politice, ci și faptic, prin trimiterea la comisie a unor amendamente constructive, menite a îmbunătăți textul inițial. Din păcate, până acum aceste amendamente au lipsit cu desăvârșire. 
  • În încheiere aș dori să subliniez un lucru: în calitate de medic nu sunt și nici nu pot fi împotriva prevenţiei în sănătate sau a unei inițiative legislative care să reglementeze acest aspect. Cred că ar fi și absurd ca cineva să spună sau să creadă așa ceva despre mine. Prevenția este absolut necesară și oportună. România și românii au nevoie de un program național de prevenție bine pus la punct și care să continue cât mai mulţi ani. Nu sunt însă de acord cu populismul și demagogia, nu sunt însă de acord cu maniera politicianistă în care a fost abordat acest subiect de către reprezentanții PNL.

Lărgirea accesului la educație superioară și reforma sistemului de finanțare. Două necesități pentru sistemul universitar românesc

De ziua mondială a educației (5 octombrie) și cu ocazia începutului de an universitar, în plenul Senatului, am vorbit despre necesitatea continuării reformelor din sistemul nostru universitar.

În prezent, România nu reușește să pună în valoare resursele umane disponibile și dacă nu vom produce o schimbare fundamentală vom rămâne cu mult în urma lumii competitive și interconectate. Două aspecte cer atenția noastră urgentă. În primul rând, dimensiunea socială a educației superioare. Acest lucru implică lărgirea accesului la educație superioară a cât mai multor tineri din țara noastră. Este vital ca acest obiectiv să se afle în centrul sistemului nostru educațional. Piața forței de muncă are nevoie din ce în ce mai mult de absolvenți având cunoștințe și competențe oferite de educația superioară și va trebui să investim substanțial în sistemul nostru universitar pentru a ne asigura că nevoile pieței sunt îndeplinite.

Din păcate, subfinanțarea cronică a subminat pur și simplu calitatea sistemului nostru, așadar, majorarea bugetului alocat pentru învățământul superior devine vitală. Înainte însă de a crește fondurile alocate, trebuie să ne aplecăm cu atenție asupra modului în care este asigurată finanțarea sistemului universitar românesc. Din păcate, finanțarea pe student și-a arătat limitele și tocmai de aceea, a sosit timpul să ne gândim la soluții noi și eficiente prin care să putem crește performanța universităților din România. Acesta este al doilea aspect la care aş dori să mă refer astăzi.

Finanțarea publică a învățământului superior trebuie optimizată, în caz contrar nu vom reuși să creștem calitatea programelor de studii oferite și, implicit, nici calitatea absolvenților acestor programe. O posibilă soluție ar putea fi implementarea finanțării pe bază de granturi multianuale, dimensionate pe baza unor standarde de cost specifice domeniilor de studii, a studiilor de licență și master. Totodată, poate fi luat în calcul și aplicarea unei politici naționale de alocare prioritară a granturilor de studii pe domenii, și nu paușal, la nivel de universități.

În contextul intensificării competiției internaționale din domeniul învățământului superior, devin imperios necesare şi întărirea stimulentelor financiare pentru creșterea performanței universităților din România și alocarea pe bază de proiecte a fondului pentru dezvoltare instituțională. Nu în ultimul rând, este nevoie de a elabora și implementa strategii comune de acțiune cu autoritățile locale și județene pentru dezvoltarea universităților de cercetare științifică și a universităților centrate pe educație. Doar printr-un parteneriat real între universități și autorități locale va fi posibilă dezvoltarea lor reciprocă și pe termen lung.

studenti

Mi-am permis să amintesc câteva posibile soluții, fără pretenția de a fi fost exhaustiv. Desigur, se pot identifica și alte măsuri prin care sistemul universitar din România își poate consolida poziția pe drumul performanței și al dezvoltării. Noul parlament ce va fi ales în decembrie și viitorul guvern politic au obligația de a repune educația și sistemul universitar în centrul preocupărilor și acțiunilor.

Nu pot încheia înainte de a face un apel către autoritățile competente ale statului român, către rectorii și cadrele didactice ale universităților, către către toți cei preocupați de viitorul învățământului superior din România. Pentru rezolvarea problemelor sistemului universitar este nevoie de conjugarea tuturor forțelor. Este nevoie de consens și colaborare. Doar împreună vom putea opri declinul universităților și doar prin măsuri curajoase și reforme bine gândite, susținute de către toți, vom putea crește calitatea și performanța universităților noastre.