Interpelări şi întrebări adresate miniştrilor USL

În perioadă recentă am avut numeroase întâlniri, atât la cabinetul parlamentar, cât şi în colegiul senatorial. O parte din discuţiile avute s-au transformat deja în proiecte pe care urmează să le analizez, iar altele au fost utilizate pentru a adresa, din partea oamenilor cu care am avut aceste întalniri, câteva întrebări către miniştrii USL.

Una dintre interpelări a fost adresată doamnei Maria Grapini, ministrului delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism, şi s-a referit la simplificarea şi îmbunătăţirea cadrului de activitate al IMM-urilor.

biznis

Astfel, având în vedere cele nouă priorităţi identificate în Raportul activităţii din primul semestru al departamentelor IMM, Mediu de Afaceri şi Turism, am intrebat-o pe doamna ministru, ce măsuri concrete propune pentru simplificarea şi îmbunătăţirea cadrului de activitate al IMM-urilor. Nu în ultimul rând, am solicitat să ni se comunice modalitatea prin care acest minister doreşte dezvoltarea sistemului de educaţie antreprenorială din ţara noastră.

Domnului Daniel Chiţoiu, ministrul finanţelor publice, i-am adresat o interpelare referitoare la problema creditelor de consum, o problemă ce afectează o parte semnificativă a populației României și a cărei rezolvare, în favoarea cetățenilor, ar avea drept rezultat direct îmbunătățirea nivelului de trai a milioane de români și familiile acestora.

Curtea Supremă de Justiţie a emis în luna octombrie o hotărâre definitivă prin care obligă OTP Bank România să reducă dobânda percepută pentru creditul acordat unui client. Ca atare, dobânda aferentă creditului respectiv a scăzut de la 6,9% la circa 3%. Aceasta este prima sentinţă care sancţionează practicile abuzive ale unui instituţii bancare din țara noastră. Pe rolul instanţelor româneşti mai există însă alte câteva mii de astfel de procese între clienţi şi bănci și, având în vedere, că de la 1 octombrie 2013 a intrat în vigoare ordonanţa Guvernului care permite denunţarea clauzelor abuzive din contractele de creditare, este de așteptat o creștere a numărului românilor care să apeleze la calea Justiției pentru a beneficia de o rată a dobânzii mai echitabilă. Conform unui studiu de impact al Băncii Naţionale a României din iunie 2013, reiese că băncile au apreciat la circa 5 miliarde de lei (peste 1,1 miliarde de euro) pierderile ca urmare a introducerii proceselor colective privind clauzele abuzive practicate de bănci în contractele de creditare cu persoanele.

credite-bun

În același context, am reamintit o inițiativă comună a parlamentarilor din județul Bihor din luna aprilie 2013, prin care dorim modificarea OG 50/2010 privind creditele de consum, astfel încât titularii creditelor în valută să le poată rambursa anticipat, integral sau parţial, în moneda în care au primit creditul, în moneda de referinţă a creditului (euro) sau în moneda naţională, după cum doreşte titularul creditului. De asemenea, propunerea noastră prevede că în cazul rambursării în lei a creditelor acordate în altă monedă, acestea se vor recalcula la solicitarea titularului creditului, iar la recalcularea în lei se va ţine cont de ratele de credit lunare achitate şi de dobânda aferentă creditului utilizat. Totodată, valoarea creditului rămas de rambursat, prin recalcularea în lei, se va determina prin înmulţirea soldului creditului cu cursul de schimb mediu lunar stabilit de Banca Naţională a României, pentru moneda în care s-a acordat creditul sau moneda de referinţă a creditului din luna în care a fost încheiat contractul de creditare.

Având în vedere problema prezentată, l-am rugat pe domnul ministru să comunice, pe de o parte, care este poziția Ministerului Finanțelor Publice vizavi de această propunere de modificare a OG 50/2010 și, pe de altă parte, ce strategie intenţionează să adopte pentru a gestiona în mod favorabil intereselor cetățenilor în ceea ce privește problema reducerii dobânzilor la creditele de consum și cea privind clauzele abuzive din contractele cu societăților bancare.

Nu în ultimul rând, după câteva discuţii avute cu colegii mei din cadrul TSD Oradea şi TSD Bihor, am adresat, tot domnului ministru Daniel Chiţoiu, o întrebare cu privire la posibilitatea recuperării TVA de către persoanele fizice.

În prezent, conform legislaţiei în vigoare, persoanele fizice care efectuează, pentru locuinţele personale şi în regie proprie, lucrări de construcţii sau modificări ale unor construcţii existente – având toate autorizaţiile necesare, nu au posibilitatea de a recupera TVA aferentă achiziţiei materialelor de construcţii.

constructii

Din informaţiile care ne-au fost aduse la cunoştinţă, reiese că această stare de lucruri tinde să încurajeze, pe acest tip de tranzacţii, comerţul nefiscalizat şi facilitează apariţia evaziunii fiscale. De asemenea, credem că posibilitatea ca persoanele fizice să poată recupera TVA, pentru acest gen de activităţi, le va încuraja pe acestea, în primul rand, să solicite comerciantului de materiale de construcţii o factură (beneficiind astfel de garanţie pentru materialele cumpărate) – permiţând şi un control mai riguros în acest domeniu, va proteja comercianţii oneşti şi va contribui la încasarea unor sume mai mari la bugetul de stat.

În viitorul apropiat, în funcţie de datele pe care le vom primi, vom formula, împreună cu colegii mei, şi un proiect de lege în acest sens.

Reclame

Creșterea absorbției fondurilor europene, prioritate pentru USL

Săptămâna aceasta am avut prima mea declarație politică din plenul Senatului. Ea s-a referit la problema accesării fondurilor europene. Puteți găsi aici textul declarației; în plus, am adăugat câteva date tehnice privind bugetul UE pentru politica de coeziune și cea agricolă în perioada 2014 – 2020.

Consiliul European de la finalul săptămânii trecute, în cadrul căruia s-a negociat viitorul buget european pentru perioada 2014-2020, a fost un eșec pentru România. Din păcate pentru noi, nu doar că nu ne-am atins niciunul din obiectivele convenite între Guvern și președinte, dar față de propunerea inițială de buget, întocmită în toamna anului trecut de către Comisia Europeană, România a pierdut 9 miliarde de euro!

Problema României este că față de 48 de miliarde, în următorii șapte ani, fondurile comunitare destinate nouă vor fi de doar 39,88 miliarde euro. Pe nimeni nu mai interesează faptul că față de perioada 2007 – 2013, se înregistrează o creștere a alocărilor pentru România! Pe de o parte, această creștere este una normală, în condițiile în care la realizarea actualului buget al Uniunii Europene, România nu a participat, fiindu-i promis de altfel la momentul respectiv că la următorul mecanism financiar multianual, 2014-2020, va primi mult mai mulți bani. Pe de altă parte, trebuie să mai ținem cont de un lucru: creșterea de 18% reprezintă abia inflația din ultimii ani. Așadar, haideți să nu ne mințim singuri!

Problema noastră este că puteam obține mai mulți bani, ca și alte state membre UE, dar nu am făcut-o. Degeaba încearcă unii sau alții să se ascundă în spatele unor strategii de comunicare: un eșec rămâne un eșec, indiferent cum vrei să-l ambalezi! Păcălelile statistice și de comunicare nu acoperă faptul că acest Consiliu European și prezența României la masa discuțiilor au fost un eșec!

În tot acest rău care ni s-a întâmplat la Bruxelles, singurul aspect pozitiv ce poate fi întrezărit este că ultimul cuvânt în privinţa bugetului îl va avea Parlamentul European. Bazându-mă și pe poziția colegilor din Partidul Socialist European, sunt încrezător că acolo lucrurile se vor putea îndrepta și se va putea obține un compromis corect, care să susțină politica de coeziune, creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă.

Președintele Traian Băsescu degeaba se scuză pentru rezultatul prost, spunândcă nu avea cum să ceară mai mult, avândîn vedere gradul extrem de mic de absorbție al fondurilor europene de până acum. Știți cum e: cine se scuză se acuză! Practic, președintelerecunoaște publiccă din cauza performanțelordezastruoase ale guvernelor PDL pe care le-a girat, România nu a putut primi mai mulți bani acum. Un argument pe cât de cinic, pe atât de păgubos pentru români.

euro

Dincolo însă de discuția despre mărimea bugetului de care va beneficia România din partea UE, consider că riscul cel mare pentru noi rămâne ca cele aproape 40 de miliarde de euro să fie doar pe hârtie. Dacă nu reușim să îmbunătățim ritmul de absorbţie, riscăm să vedem prea puțini bani folosiți în economia reală. Vă reamintesc că România a decontat efectiv la Bruxelles facturi de numai 2,2 miliarde de euro din aproape 20, deşi contractele semnate ar fi acoperit 14,9 miliarde de euro. Mai mult decât atât, unele programe operaționale au fost blocate din cauza problemelor apărute în gestionarea lor.

Corupţia şi slaba pregătire ainstituţiilor noastre sunt motive de îngrijorare atât la Bruxelles, cât și la București. Guvernul USL are o mare responsabilitate în această direcție. Personal, rămân optimist pentru că știu că Executivul condus de Victor Ponta are pe agenda sa de priorități mărirea gradului de absorbție și gestionarea mai eficientă a fondurilor europene. Tocmai din acest motiv, Executivul a alocat cu 4 miliarde de lei mai mult în bugetul de anul acesta pentru cofinantarea programelor europene. Tot pentru o absorbție mult mai bună a fost creat și Ministerul Fondurilor Europene condus de un ministru care chiar are puteri asupra autorităților responsabile și care cred că va fi capabil de o gestionare mult mai bună a banilor europeni. De asemenea, Guvernul condus de Victor Ponta a dovedit că poate să deblocheze programele operaționale, blocate din cauza neregulilor constatate între 2009 și 2011. Am deblocat Programul Operațional Sectorial de Mediu și cel pe Dezvoltarea Resurselor Umane, urmează în viitorul apropiat și Programul Operațional Regional. Tot în acest context trebuie privită și preocuparea USL pentru viitoarea reogranizare administrativ-teritoarială. Pe lângă aceste măsuri la nivel politic, cred că mai sunt nevoie însă și de alte măsuri concrete, în plan admministrativ care să vizeze pe de o parte simplificarea procedurilor și întărirea capacității administrative, pe de altă parte un control mai eficient pentru combaterea abuzurilor și neregulilor. Doar așa, fondurile europene vor putea deveni motorul de creștere, de creare de locuri de muncă și de reducere a diferențelor de dezvoltare.

Situație comparativă alocări (în miliarde de euro) din fonduri structurale și de coeziune, raportat la numărul de locuitori, pentru perioada 2014 – 2020

comparatie_buget_UE

1. Politica de coeziune

  • Suma ce revine României: 21.825,8 milioane euro (preţuri 2011) – reprezintă o creştere de 10% faţă de alocarea 2007-2013 (19.841,64 milioane euro).
  • Se asigură eligibilitatea TVA pentru proiectele de infrastructură, prevedere ce are un efect semnificativ asupra capacităţii de absorbţie. 
  • Se menţine dubla plafonare asupra alocărilor aferente politicii de coeziune prin stabilirea unei creşteri limitate la 10% faţă de nivelul total al alocărilor 2007-2013 – prin mecanismul de reverse safety net. A fost introdusă în text o formulare care prevede că, la solicitarea Consiliului European, Comisia Europeană va identifica soluţii practice pentru reducerea riscului de dezangajare automata a fondurilor pe perioada de programare multianuală actuală 2007-2013, inclusiv prin amendarea Regulamentului 1083/2006 (evitarea unui risc de dezangajare pentru România de cca. 4 miliarde euro).
  •  

    Se introduce o nouă prevedere referitoare la aplicarea regulii de dezangajare n+3pentru viitoarea perspectivă financiară (2014-2020) pentru toate statele membre.

  •  

    Se menţine rata deco-finanţare de 85% pentru politica de coeziune, similar celei din actuala perspectiva financiara concomitent cu asigurarea unei rate de pre-finanţare de 4% – aplicabila si RO – numai pentru statele care au beneficiat de asistenta financiară începând cu anul 2010.

  •  

    Se păstrează prevederile referitoare la top-up, respectiv majorarea cu 10 puncte procentuale a ratei de co-finanţare în cazul statelor care beneficiază de programe de asistenţă financiară în baza art.136 şi 143 TFUE.

  •  

    Se introduc prevederi referitoare la alocări suplimentare pentru regiunile in care se înregistrează şomaj în rândul tinerilor. România se număra printre statele care vor beneficia de aceasta prevedere (impact estimat pentru România: 125 milioane euro).

  •  

    Se majorează cu 400 milioane euro finanţarea, la nivel UE, a Programului pentru persoanele cele mai defavorizate.

2. Politica Agricolă Comună

Sumele ce revin României: 17.516,9 milioane euro (preţuri 2011) +27% faţă de sumele aferente perioadei actuale 2007-2013 (13.828,4 milioane euro) din care:

– plăţi directe: 10.393 milioane euro (5.624,58 milioane euro)

– dezvoltare rurală: 7.123,9 milioane euro (8203,82 milioane euro)

  •  

    Se asigură o rată de co-finanţare de 75% precum şi o rata depre-finanţare de 4% pentru dezvoltare rurală

  • Se introduc şi pentru alocările aferente dezvoltării rurale prevederile referitoare la top-up, respectiv majorarea cu 10 puncte procentuale a ratei de co-finanţare în cazul statelor care beneficiază de programe de asistenţă financiară în baza art.136 şi 143 TFUE.

  •  Se asigură o flexibilitate de la Pilonul II – dezvoltare rurală la Pilonul I – plăţi directe de 15% + 10% adiţional pentru statele membre care au un nivel al plăţilor directe sub media de 90 euro/ha.

Bugetul pentru 2013

Săptămâna aceasta în Parlament am adoptat Legea Bugetului de Stat și cel al Asigurărilor Sociale pentru anul 2013. Împreună cu colegii senatori și deputați din USL, am dat un vot pozitiv proiectului prezentat de către Executiv. A fost un vot, în primul rând, de solidaritate, față de Guvernul USL condus de Victor Ponta. Așa cum însuși premierul a declarat, nu este un buget perfect, dar este cel mai bun buget pe care puteam să îl avem astăzi. În al doilea rând, a fost un vot cu speranța că anul viitor să avem un buget mult mai bun decât acesta.
Bugetul de stat şi al asigurărilor sociale pentru anul 2013 este construit având la bază ideea de a genera creştere economică. De asemenea, prin toate elementele sale, bugetul are în vedere şi menţinerea unui echilibru între toate categoriile sociale, precum şi între nevoia de dezvoltare şi de respectare a angajamentelor asumate în faţa organismelor internaţionale neomiţând nici componenta socială. Să nu uităm că 2013, ca şi anul 2014, sunt ani de vârf din punct de vedere al plăţilor pe care statul român trebuie să le facă în contul împrumuturilor contractate de la structurile financiare internaţionale, fiind vorba de miliarde de euro care trebuie să fie rambursate.
Chiar şi în aceste condiţii, cred că USL a reușit să facă faţă tuturor provocărilor fără să recurgem la tăierile specifice guvernărilor anterioare și sunt convins că actualul Guvern USL, susținut de parlamentarii săi, va încerca în continuare să găsească cele mai bune soluţii pentru a-şi atinge obiectivele de a îmbunătăţi viaţa cetăţenilor României, de a diminua decalajul faţă de ţările Uniunii Europene.
Bani-lei-romanesti7

Bugetul în cifre

  • Bugetul de stat pe 2013 va avea un deficit de 18,176 miliarde de lei, pe fondul unor venituri proiectate la 98,182 miliarde lei şi unor cheltuieli de 116,36 miliarde lei.
  • Veniturile bugetului de stat pe 2013 sunt proiectate la 98,182 miliarde lei, în creştere cu 6,44% faţă de anul 2012, iar cheltuielile la 116,359 miliarde lei, în urcare cu 10,51% faţă de anul precedent.
  • Veniturile fiscale sunt estimate la 83,41 miliarde lei, în creştere cu 8,42% faţă de 2012, încasările din impozitul pe venit şi pe profit – 20,8 miliarde lei, în urcare cu 11,18%, iar încasările din accize – 20,87 miliarde lei, cu un plus de 8,62% faţă de anul precedent.
  • Din taxa pe valoarea adăugată se alocă 14,638 miliarde lei sume defalcate pentru bugetele locale, din care 2,125 miliarde lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor, 10,39 miliarde lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti, 368,3 milioane lei destinate finanţării cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, a căror repartizare, pe unităţi administrativ-teritoriale, se face în funcţie de lungimea şi starea tehnică a acestora, prin hotărâre, de către consiliul judeţean, după consultarea primarilor, 1,754 miliarde lei pentru echilibrarea bugetelor locale.
  • Cheltuielile bugetului de stat sunt prevăzute la 116,359 miliarde lei, în creştere cu 10,51% faţă de 2012, din care cheltuieli de personal – 19,552 miliarde lei (plus 13,98%), cheltuieli cu bunuri şi servicii – 4,33 miliarde lei (minus 2,97%), cheltuielile cu dobânzile – 10,386 miliarde lei (plus 12,64%), iar subvenţiile – 3,496 miliarde lei (minus 12,85%).
  • Transferurile către unităţile administrativ-teritoriale vor însuma 28,99 miliarde lei, în urcare cu 8,64%, cheltuielile cu proiectele europene – 27,42 miliarde lei, plus 17,35%, iar cheltuielile cu asistenţa socială – 14,16 miliarde lei, cu un plus de 3,69%. 

Despre regionalizare și capitala de regiune

Astăzi colegul Cseke Attila, deputat UDMR de Bihor a organizat la Oradea o dezbatere pe tema regionalizării. Din păcate, din motive obiective nu am putut participa la eveniment, fiind plecat din localitate. Tocmai de aceea, aș dori să îmi prezint aici punctul de vedere pe această temă, punct de vedere împărtășit și susținut de toți parlamentarii și întreaga conducere a PSD Bihor.

Înțeleg că la finalul dezbaterii s-a semnat și un document public, asumat de toți factorii politici din județul Bihor (pe care il voi semna si eu cand ma intorc la Oradea), pentru ca Oradea să devină capitala viitoarei regiuni administrative, iar interesele județului Bihor să fie protejate în noua configurație regională.

Din punctul meu de vedere, cea mai mare miză a reorganizării administrative a țării este să ne asigurăm că actualele județe nu-și vor pierde din influență, ci din contră ele se vor întări, atât din punct de vedere instituțional, cât și în ceea ce privește resursele financiare pe care le gestionează. Acesta trebuie să fie obiectivul descentralizării. Personal, m-aș bucura ca orașul nostru să devină capitală de regiune, însă sunt conștient că suntem într-o competiție acerbă cu Cluj Napoca și, fie vrem sau nu să recunoaștem, pornim cu șansa a doua. Pe de altă parte, pe noi, bihorenii nu ne ajută cu nimic dacă se crează un alt nivel administrativ; dacă decizia politică sau administrativă se mută de la București la Cluj sau chiar și la Oradea, însă nu vom avea putere mai mare și bani mai mulți pentru proiectele de dezvoltare locală. Cu ce ne ajută că Oradea va fi capitală de regiune, dacă această regiune va fi una săracă și lipsită de putere? Cu ce ne ajută ca Oradea să fie capitală regională, dacă vom avea în continuare cele mai mici salarii sau cele mai proaste drumuri din țară? De aceea, cred că, înainte de a desena noile regiuni și de a ne pronunța unde vor fi capitalele acestora, este foarte important să întărim autonomia locală și să stabilim foarte clar atribuțiile regiunilor și care va fi relația lor cu județele.

Pe de altă parte, mă număr și eu printre cei care doresc aplicarea unui principiu, eu l-am denumit al complementarității – care pe cât de simplu, este pe atât de, zic eu, corect; dacă vom reuși să-l punem în practică vom putea evita concentrarea puterii într-un singur pol și să asigurăm o dezvoltare echilibrată a întregii regiuni: dacă un oraș va fi capitala viitoarei regiuni, atunci președintele sau guvernatorul acelei regiuni să fie dintr-un alt oraș și dintr-un alt județ din regiune (de preferință, cel de-al doilea oraș ca importanță din acea regiune). Concret: dacă Cluj Napoca va fi capitala, președintele/guvernatorul să fie din Oradea. Șau invers!

Dacă reușim să obținem aceste două lucruri – întărirea județelor și aplicarea principiului complementarității – cred că nici nu mai contează atât de mult unde va fi capitala regiunii!

ro-regiuni

Notă

Proiectul de regionalizare propus de USL prevede 8 regiuni administrative, formate pe actualele regiuni de dezvoltare economică, județul Bihor urmând a face parte din actuala Regiune Nord-Vest. Proiectul urmează să fie dezvoltat în următoarea perioadă și supus dezbaterii publice. Aștept și eu părerile dvs – pro sau contra – pe această temă.

Program dezbatere Buget

Bugetul de stat și cel al asigurărilor sociale pe anul 2013 a fost adoptat miercuri de către Executiv și a fost publicat pe website-ul Ministerului de Finanțe. Proiectul a ajuns și la Parlament, iar de mâine va intra în dezbatere.

bugetul-stat-2013-format-deschis

Luni (28 ianuarie) începe sesiune extraordinară la Senat; marți și miercuri vor avea loc dezbaterile în comisiile de specialitate şi întocmirea avizelor către comisiile de buget-finanţe. 

Joi, 31 ianuarie comisia de buget centralizează amendamentele şi avizele de la comisiile de specialitate (avizatoare) și se încheie discuţiile cu ministerele.

Vineri, sâmbătă și duminică vor avea loc dezbateri în cadrul comisiilor de buget cu participarea ordonatorilor de credite și se finalizează rapoartele care vor fi înaintate plenului.

Pentru luni, 4 februarie este planificată începerea dezbaterilor în plenul celor două Camere ale Parlamentului, dezbatere ce va continua și în cursul zilei de marți.

Echipa USL pentru Oradea

Colegiul 8 Camera Deputaților – Ioan Cupșa, avocat

Colegiul 9 Camera Deputaților – Florica Cherecheș, inginer

Colegiul 4 Senat – Florian Bodog, medic

Colegiul 7 Camera Deputaților – Sonia Drăghici, medic

Colegiul 3 Senat – Valeriu Boeriu, medic

PS. Pentru a pune punct la orice speculații (răutăcioase), aș dori să fac o precizare: nu suntem clonele nimănui. Suntem o echipă puternică care și-a propus să facă legi mai bune pentru oameni și să susțină proiectele de dezvoltare ale primarului Bolojan pentru Oradea!