Cum e să fii ”politician de top” la PNL

„Cu cât eşti mai prost, mai imoral, mai linguşitor, mai grobian, mai ticălos, mai curvă şi obligatoriu corupt, ai şanse să devii politican de top.” Iată cum se exprima anul trecut un individ ajuns astăzi cap de listă la PNL pentru alegerile europarlamentare din luna mai!

În aceste condiții, cred că Parlamentul European și noi toți de altfel, trebuie să ne pregătim pentru un mandat scandalos al acestui domn și al partidului care l-a propus pentru Bruxelles. Iar România și românii să se pregătească să sufere din cauza lor!

Cred că avem obligația să prevenim alegătorii, pe toți românii, despre ce fel de oameni sunt pe cale să trimită liberalii să ne reprezinte în Europa, la comanda clară a lui Klaus Werner Iohannis, executată prompt de Ludovic Orban.

Trecem peste faptul că un individ s-a deghizat ani de zile, pentru cine l-a crezut, drept jurnalist, pentru a se dovedi până la urmă, cum bine spunea un coleg, că a fost doar un biet propagandist PNL și deci, un mincinos. Nu putem trece însă peste descrierea clară și foarte grafică pe care acesta o face unui politician de top, așa cum a devenit el între timp, fără a fi fost oficial membru al PNL, ci catapultat, în mod evident acum, datorită așa ziselor calități necesare prezentate chiar de el însuși.

Pentru mine este un moment trist în istoria noastră parlamentară și este revoltător să impui un candidat de o asemenea joasă speță. Este însă o nouă dovadă a degringoladei și a lipsei reale și dramatice de soluții de la nivelul Opoziției. Dacă s-au coborât atât de jos încât să impună un astfel de individ, e clar că nu știu ce să mai facă. E clar că doar înjurând PSD, dar neoferind nimic românilor, nu au reușit nimic. Iar acum, la disperare, oferă primul loc pe lista pentru Parlamentul European, deci omul lor cel mai reprezentativ la Bruxelles, pentru cineva care se descrie, cu propriile lui cuvinte, ca fiind ”prost, imoral, lingușitor, grobian, curvă, ticălos și corupt”.

Din păcate aceasta este adevărata față a PNL și acesta este nivelul liderilor acestui partid, lideri pentru care ridicolul a devenit a doua natură. Ce oferă ei, de fapt, românilor și României? În spatele candidatului marionetă stau ascunși ”lideri” politici PNL cu trecut sulfuros, pentru care mandatul la Bruxelles nu va fi altceva decât o sinecură și o asigurare pentru o pensie liniștită, în condițiile în care aici în țară au probleme grave în ceea ce privește respectul față de lege și față de români. Dacă ar fi să utilizăm propria lor descriere, am putea spune că PNL vine cu ofertă politică alcătuită din proști, imorali, lingușitori, grobieni, curve, ticăloși și corupți. Acesta este tristul adevăr și sunt convins că majoritatea românilor văd acest lucru, iar pe 26 mai îl vor judeca prin puterea votului lor.

(Declarație politică, Senatul României, 20 martie 2019)

Doamna Kovesi și prezumția de (ne)vinovăție

Prezumţia de nevinovăţie reprezintă un principiu fundamental care trebuie să guverneze desfășurarea procesului penal, doctrina românească fiind unanimă în sensul că prezumția de nevinovăție reprezintă atât o regulă de bază a procesului penal modern, unul dintre principiile fundamentale ale procesului penal, cât și un drept fundamental al omului, drept esenţial într-o societate civilizată, fiind inerent statului de drept.

Poate vă întrebați de ce am ales să prezint această definiție a prezumției de nevinovăție. Am făcut acest lucru pentru că zilele trecute am fost șocat să aud o declarație a doamnei Laura Codruța Kovesi (făcută la ieșirea de la audierile de la Secţia specială de anchetare a magistraților), în care domnia sa răstoarnă acest principiu fundamental al dreptului, spunând cu subiect și predicat: ”O să dovedesc că sunt nevinovată, o să mă apăr”.

Cum să spui tu, fost procuror-șef cu pretenții, care se vrea procuror-șef european, așa ceva? Că vei dovedi că ești nevinovată!? Nu sunt specialist în drept, dar atâta mai știu și eu că nevinovăția nu trebuie dovedită, din contră, este obligația procurorilor să dovedească vinovăția unui inculpat. Dacă un fost procuror-șef gândește așa, fix pe dos cum ar trebui, ne mai mirăm că subalternii ei, ”procurorii de elită” de la Ploiești, Oradea sau din altă parte au recurs la coerciție, presiuni, falsuri și abuzuri, călcând în picioare legile țării și ale bunului simț?

Este extrem de grav dacă procurorii din România gândesc precum doamna Koveși și grupul ei organizat, iar această declarație scăpată de fostul procuror-șef ne arată cât de pervertit a ajuns să funcționeze nu doar Direcția Națională Anticorupție, dar și întreg sistemul judiciar din țara noastră.

Să nu uităm că doamna Kovesi a fost demisă anul trecut pentru că DNA încălca legea!  Și acest lucru o spune nu Bodog sau vreun politician, ci însăși Curtea Constituțională a României! Să nu uităm de imixtiunea gravă a serviciilor secrete în actul de justiție și cum DNA, SRI și structurile media aservite lor au transformat lupta anticorupție într-o vânătoare de vrăjitoare și o cursă de eliminare a adversarilor politici. Să nu uităm de oameni nevinovați trimiși după gratii, hăituiți sau ascultați ilegal ani de zile, doar pentru că așa voiau niște procuri ”de elită”.

În încheiere aș mai vrea să spun doar atât: doamna Kovesi și complicii ei nu sunt deloc credibili atunci când pozează în victime ale sistemului corupt. Nu prea te mai crede nimeni când spui acum – în calitate de inculpat – că nu ți se respectă drepturile, când tu – în calitate de procuror-șef – ai patronat un sistem clădit pe abuz și minciună! Din păcate, românii nu mai au încredere în Justiția din România, iar doamna Kovesi și grupul ei infracțional organizat, prin declarațiile lor, dar mai ales faptele lor (unele de-a dreptul penale) au contribuit din plin la subminarea statului de drept din România și la perpetuarea acestei percepții publice negative.

(Declarație politică, Senatul României – 13.03.2019)

Guvernul PSD investește în județul Bihor și municipiul Oradea!

În declarația mea de astăzi din Senat m-am referit la cele mai importante realizări și investiții ale guvernării PSD în județul Bihor, din decembrie 2016 și până în prezent. Am vrut să abordez acest subiect pentru că, în spațiul public, se perpetuează tot felul de minciuni și dezinformări cum că PSD nu ar ”iubi” județul Bihor și municipiul Oradea și nu ar investi suficient în această zonă a țării.

Pentru a risipi toate dubiile, vreau să vă spun că valoarea totală a proiectelor contractate și derulate în județul Bihor în ultimii trei ani este de 1,78 miliarde lei, adică peste 370 de milioane de euro!

Sunt incluse aici proiectele realizate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), dar și cele finanțate prin Compania Națională de Investiții (CNI). Cea mai mare parte a acestor bani a fost și este alocată pentru implementarea unor proiecte din mediul rural, intenția fiind de a crește simțitor accesul cetățenilor la infrastructură modernă, dar și la servicii publice de calitate – educație, sănătate, cultură. Există însă un număr considerabil de proiecte de anvergură care au fost finanțate și la nivelul municipiului Oradea, lucru ”uitat” de edilii PNL ai orașului care în conferințele lor de presă se laudă singuri, uneori chiar și pentru meritele altora!

Orădenii trebuie însă să cunoască realitatea și să știe adevărul! Dacă Oradea s-a dezvoltat în ultimii ani, acest lucru se datorează și investițiilor realizate aici de Guvern, un guvern condus în ultimii trei ani de PSD! Vreau să subliniez cât se poate de clar acest aspect: PSD și Guvernul condus de PSD au ajutat municipiul Oradea și o vor ajuta și în continuare, prin investițiile atât de necesare pentru funcționarea și dezvoltarea orașului!

Și aș începe cu domeniul Sănătății, menționând sumele importante de bani pe care Ministerul Sănătății le-a investit în 2017 și 2018 în dotările și aparatura medicală din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Oradea, instituție aflată în subordinea Primăriei. Tot la această unitate spitalicească, există în derulare la ora aceasta o investiție majoră pentru extinderea Unității de Primiri Urgențe, proiect în valoare totală de peste 5,2 milioane euro, din care contribuția Ministerului Sănătății (printr-un împrumut de la Banca Mondială) este de 51,3%. Totodată, în perioada imediat următoare, la Centrul Oncologic din oraș va ajunge un accelerator liniar de particule nou, aparatură de înaltă performanță pentru care Primăria și spitalul nu vor scoate niciun ban, aceasta fiind cumpărată dintr-un credit accesat de Ministerul Sănătății.

O altă investiție guvernamentală majoră demarată de curând la Oradea – după ce ani de zile Primăria a încercat să o amâne sub diferite pretexte – este cea privind construirea Sălii Polivalente, o inițiativă aparținând PSD Bihor. Aceasta va dispune de o capacitate de peste 5.000 de locuri, iar banii necesari – 75 de milioane de lei – sunt prevăzuți în bugetul pentru anul 2019 al CNI. Sala ar trebui să fie gata, conform contractului de execuție, până la sfârșitul anului viitor, ea urmând să găzduiască evenimente sportive și culturale de anvergură, care le lipsesc astăzi atât de mult orădenilor!

Alte investiții în infrastructura orașului realizate de guvernările PSD sunt centura ocolitoare a orașului și trei din cele cinci pasaje rutiere, lărgirea la patru benzi a Podului Densușianu sau blocurile ANL de pe Calea Aradului. Dincolo de aceste investiții în infrastructură, guvernele PSD au mai ajutat administrația locală PNL să rezolve și câteva probleme punctuale ale orașului. Mă refer aici în primul și primul rând la subvențiile acordate pentru asigurarea continuității alimentării cu energie termică pe timp de iarnă. Fără această finanțare și acest ajutor de la Guvernul PSD, orădenii s-ar fi confruntat cu nenumărate întreruperi în furnizare cât și cu scăderi ale calității agentului termic, disfuncționalități care ar fi putut cauza probleme sociale serioase. Din păcate, edilii PNL se tot laudă cu investiții de sute de milioane de euro în sistemul de încălzire, însă cu toate acestea, orădenii nu beneficiază nici astăzi de servicii de calitate. Iar prețul pe care îl plătesc pentru aceste servicii proaste este unul nesimțit de mare.

Revenind la investițiile guvernamentale din județul Bihor, Coaliția care funcționează la nivel județean formată din PSD, ALDE și UDMR a reușit să demareze și să și finalizeze o multitudine de proiecte la nivelul satelor și comunelor din județul Bihor. Acestea includ de la modernizări de drumuri și străzi, la extinderi ale rețelelor de alimentare cu apă, respectiv canalizare, reabilitări de școli, grădinițe și centre culturale sau lucrări la rețelele de iluminat public. Toate aceste investiții au reușit deja să îmbunătățească calitatea vieții bihorenilor care trăiesc în mediul rural și sunt convins că ele vor continua și în anii ce vin, cel puțin atât cât PSD și partenerii săi vor asigura guvernarea țării și a județului.

Personal, vreau să asigur fiecare locuitor al județului Bihor de faptul că voi continua să muncesc alături de colegii mei din Parlament, din Guvern și din administrația județeană pentru a asigura finanțarea necesară proiectelor menite a dezvolta comunitățile locale.

Vă îndemn pe toți să nu vă lăsați manipulați de către așa-zișii specialiști de dreapta sau de către presa aservită Opoziției! De acum puteți să urmăriți online stadiul implementării Programului de guvernare al PSD, cu măsurile concrete puse în practică pentru a dezvolta România și pentru a crește nivelul de trai al românilor. Vă invit să accesați https://www.guvernarepsd.ro/.

Iohannis, candidatul sabotor

Pentru orice român interesat de viața politică și de bunul mers al guvernării din țara noastră, acțiunile recente ale președintelui Klaus Werner Iohannis reprezintă un mare semnal de alarmă. Prin tot ceea ce face și declară, actualul președinte subminează, pe de o parte democrația și statul de drept pe care, cu multă ipocrizie, clamează că le apără, pe de altă parte, guvernarea și economia națională.

La final de mandat, când va fi întrebat ce a făcut pentru români și pentru România, oare ce le va spune alegătorilor? Că s-a luptat cu PSD și Dragnea?  Că a apărat statul de drept? Și de cine? De un guvern legitim și de o majoritate parlamentară aleasă de români în ciuda dorinței lui și al sistemului pe care îl patronează, sau de care depinde?

Din păcate, Klaus Werner Iohannis pune democrația din România într-o situație imposibilă și, fără să-i pese, pune în pericol dezvoltarea acestei țări și bunăstarea românilor. Oare cum altfel putem interpreta efectele refuzului îndelungat al lui președintelui de a numi miniștri absolut competenți în domenii esențiale precum transporturile și dezvoltarea regională? Cum altfel putem interpreta efectele încercării iresponsabile a lui Klaus Werner Iohannis de a bloca bugetul țării, folosindu-se de motive ridicole?

Bugetul nu este realist, spun în cor Klaus Werner Ioahnnis și forțele de dreapta! Pentru cei care erau obișnuiți cu austeritatea și cu tăierile de investiții, cu închiderile de școli și spitale, cu concedierile de salariați, cu creșterea taxelor sau cu tăierea prestațiilor sociale, bugetul acestui guvern nici nu are cum să fie realist…  Pentru ei un buget în care cresc investițiile cu 47% nu este un buget bun. Pentru ei nu este bine nici dacă vrem să creștem sumele alocate pentru sănătate cu 6 miliarde lei, iar cele pentru educație cu 9 miliarde lei. Lor nu le convine nici creșterea salariilor și a pensiilor românilor! Avem investiții importante, care așteaptă să fie puse în practică, avem politici publice precum cele care vizează pensionarii, copiii sau persoanele defavorizate, care depind de acest buget.

Nimic și nimeni nu mai contează însă în lupta disperată pe care Klaus Werner Iohannis (și structurile care îl susțin) spun că o poartă cu PSD și cu coaliția de guvernare. În fapt, ei au ajuns să se lupte nu cu Guvernul și PSD, ci chiar cu românii!

S-a mai întâmplat ca legea bugetului să fie verificată de Curtea Constituțională a României. Și nu s-a întâmplat altceva decât că legea a fost trimisă înapoi la Parlament, pentru că judecătorii nu au niciun fel de prerogative pentru a se pronunța pe fond asupra componentelor bugetului de stat, adică de ce unele ministere primesc anumite sume și altele alte sume. Este cât se poate de clar că președintele Iohannis va cere re-examinarea legii bugetului de stat, pe care o va primi înapoi la fel de la Parlament și tot va trebui să o promulge. Și atunci, de ce acest joc politic ieftin? De ce această încăpățânare a domniei sale de a bloca Guvernul și țara, până la urmă?

Răspunsul este cât se poate de simplu: suntem în situația în care Klaus Werner Iohannis, în mod real, bazat pe fapte și acțiuni, nu mai este președintele României. El se comportă ca și un candidat care a furat startul campaniei și, mai rău, contrar Constituției, ca și președinte al PNL. Dacă până acum nu fost ”convinși”, românii pot vedea acum cine este cu adevărat Klaus Werner Iohannis, cât este de cinic, cât de puțin îi pasă de țară și de oameni și cât de mult îi pasă doar de el însuși și de încă un (posibil) mandat. Iar românii vor judeca. Până atunci, vă asigur că, în ciuda a ceea ce spune sau face Klaus Werner Iohannis, candidatul sabotor, care nu are nicio jenă în a face rău românilor și României, PSD și majoritatea parlamentară care susține Guvernul vor încerca să-și facă treaba cât pot mai bine și vor continua să obțină rezultate pentru oameni.

Declarație politică susținută în plenul Senatului în data de 27 februarie 2019

Nu cresc taxele pentru studenți la Universitatea din Oradea

Aș dori să salut decizia de astăzi a Senatului Universității din Oradea privind respingerea propunerii Consiliului de Administrație de creștere a taxelor școlare.
Consider că rentabilizarea Universității nu trebuie făcută pe spinarea studenților, ci se pot găsi alte mijloace mai potrivite pentru a atinge acest obiectiv. În acest sens, îl invit pe domnul rector să pună în aplicare măsurile de eficientizare a activității și de rentabilizare propuse deja de către Senatul Universității. De asemenea, în cazul în care are nevoie de o sursă de inspirație, îl invit cu căldură să consulte Programul de management pe care l-am propus în anul 2016, atunci când am candidat la funcția de rector al Universității din Oradea.

Bani mai mulți pentru medicina primară

Am reușit să creștem alocarea bugetară din 2019 pentru medicina primară!

Grupurile PSD din Senat și Camera Deputaților, împreună cu mai mulți parlamentari UDMR, au reușit să adopte ieri un amendament privind bugetul pe 2019 al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru creșterea sumelor alocate medicinei primare.

Prin demersul nostru, medicii de familie și centrele de permanență din țară vor primi anul acesta cu 4,7% mai mulți bani decât propunerea inițială. Bugetul alocat acestui domeniu ajunge astfel la 2.624.908.000 lei.

Replică a la Cluj

Am citit cu profund dezgust declarația de ieri a așa-zisului „lider” al grupului de tristă amintire „de la Cluj”.

Aș vrea să spun două lucruri legat de acest subiect: când ai fost ministru în mai multe guverne, iar românii își aduc aminte de tine strict pentru declarațiile jignitoare și nu pentru activitatea și realizările tale, mai bine taci și nu pomenești nimic de mediocritate și eșec. Cu siguranță, față de toți cei mediocri, acest „lider” strălucește de undeva de sus, de unde voturile nu se câștigă ci se cumpără sau se distribuie probabil, pe unitate…

Pe de altă parte, îmi aduc aminte de intervențiile acestui grup de interese pe lângă primul ministru Tudose pentru a nu face anumite schimbări la spitalele din Cluj Napoca. Iar când ministrul sănătății a îndrăznit să-l refuze pe marele „lider”, imediat a fost catalogat de acesta drept „cel mai slab ministru”. Stau și mă întreb, oare ce a determinat acum acest nou atac mârșav la adresa foștilor săi colegi de partid din PSD? O fi fost iarăși refuzat de cineva?

Este revoltător că astfel de oameni – care și-au construit carierele politice nu pe valori și repere morale, ci strict pe ”combinații” transpartinice și interese mercantile – mai au tupeu să vorbească despre alții și încearcă să racoleze trădători de partid pentru a răsturna un guvern perfect legitim și cu rezultate dovedite.

La mulți ani, România!

Despre lipsa de onestitate și corectitudine de la nivel european

Recent, Partidul Socialiștilor Europeni (PSE) a anunțat candidatul familiei noastre politice pentru funcția de președinte al Comisiei Europene pentru perioada 2019 – 2024, în persoana domnului Frans Timmermans.

În intervenția mea de astăzi, permiteți-mi câteva gânduri personale vizavi de acest subiect din perspectiva a aceea ce (mai) înseamnă onestitatea și corectitudinea în politică, mai ales la nivel european.

Încă de la început vreau să spun cât mai răspicat un lucru: cunoscând ”antecedentele” domnului Timmermans și atitudinea sa permanent ostilă vizavi de România, am serioase îndoieli vizavi de susținerea de care domnia sa ar trebui să beneficieze din partea României și a Partidului Social Democrat pentru această funcție importantă la nivelul Uniunii Europene.

Și nu mă refer aici la faptul că domnul Frans Timmermans este un politician olandez și se comportă ca atare atunci când interesele geo-politice și economice ale țării sale o cer în zona României. Nu fac referire nici la scandalurile de corupție în care sunt implicate societăți olandeze de renume precum ING Bank sau Damen Shipyards Group, aceasta din urmă având interese directe pentru obținerea unui contract de 1,6 miliarde euro chiar de la Guvernul României.

Mă refer, în schimb, la poziționările sale de vătaf venit în ”colonia” România pentru a ne da lecții de cinste și corectitudine. În mod straniu, Frans Timmermans se arată foarte îngrijorat de situația din România sub conducerea PSD, în schimb, nu a scos niciun cuvânt despre încălcările grosolane ale drepturilor și libertăților cetățenilor din vremea guvernărilor de dreapta, așa cum nu a scos niciun cuvânt despre corupția din Justiție, despre abuzurile comise de procurori sau despre imixtiunea serviciilor secrete în actul de justiție. De asemenea, mă refer la faptul că domnia sa a fost și rămâne în continuare cel mai mare dușman politic al aderării României la spațiul Schengen, chiar și în condițiile în care din punct de vedere tehnic îndeplinim toate criteriile încă din anul 2011, conform rapoartelor și hotărârilor adoptate de toate instituțiile europene. Domnul comisar Timmermans nu a dorit însă să țină cont de aceste rapoarte oficiale, ci a preferat să adopte o poziție strict politicianistă, total incorectă față de români și față de România.

Fie că ne place, fie că nu, trebuie să recunoaștem că Frans Timmermans nu este camaradul dornic să ne ajute. El nu este prietenul PSD, nici al României și nici al românilor. Și din păcate, ieri la Strasbourg, susținând rezoluția Parlamentului European și păstrarea MCV-ul, două instrumente profund nedrepte și eminamente politice, acest domn a a ținut neaparat să ne mai demonstreze încă odată acest lucru. Nu pot să accept ca țara mea, membră a Uniunii Europene, să aibă statutul de slugă în fața nimănui, indiferent că se numește Merkel, Macron, Juncker sau Timmermans…

Îmi pare rău pentru acest domn, însă ipocrizia și dubla măsură nu sunt valori social-democrate. Și pentru că, în relația sa cu România le-a folosit mult prea des, fără nicio părere de rău – și când spun asta cred că sunt în asentimentul multor colegi – dar PSD nu îl va putea sprijini în ceea ce își propune. Ori, fără sprijinul total din partea PSD – la ora actuală una dintre cele mai mari partide de stânga din Europa – șansele sale de victorie sunt infime.  Dacă ar fi un lider politic responsabil și cu simțul realității, dl. Timmermans ar trebui să își re-evalueze la modul cel mai serios candidatura, pentru e evita nu doar un eșec personal, dar mai ales cel al familiei politice pe care o reprezintă. Aceasta este realitatea, iar noi trebuie să acționăm raportându-ne la această stare de fapt.

În concluzie, din punctul meu de vedere, nu cred că domnul Frans Timmermans merită nici aprecierea și nici susținerea noastră pentru funcția politică pe care o vizează la cel mai înalt nivel european. Am rezerve serioase privind capacitatea domniei sale de a fi liderul corect, echilibrat și echidistant de care UE și statele membre au nevoie. Din nefericire, nu îl văd în stare să asigure nici solidaritatea familiei social-democrate, și cu atât mai puțin unitatea europeană.

– declarație politică susținută în plenul Senatului din 14 noiembrie 2018 – 

 

 

Despre necesitatea creșterii salariului minim pe economie

În România, am ajuns în situația paradoxală ca o măsură, în esența ei pozitivă, menită să ridice nivelul de trai al românilor, să fie aspru criticată și pusă sub semnul îndoielii de către reprezentanții Opoziției și acoliții acestora, doar pentru simplul fapt că ea aparține Guvernului PSD. Mă refer la controversa pe care unii încearcă din răsputeri să o creeze vizavi de preconizata creștere a salariului minim pe economie.

În ultimele zile, am văzut fel și fel de așa-zise ”analize” ale unor formatori de opinie, ”specialiști” și lideri politici de dreapta care ne explică de ce albul este negru și negrul este alb, într-o încercare disperată de a convinge românii că nu este bine să li se mărească salariile. Apropo de aceste persoane, observ un lucru cel puțin curios: sunt aceiași ”specialiști” care cu 10 ani în urmă, în timpul crizei economice, îmbrățișau cu ardoare măsurile de austeritate impuse populației, măsuri ce s-au dovedit a fi total ineficiente și profund anti-românești. Întâmplător sau nu, aceleași persoane ne amenință acum cu perspectiva unei crize economice mondiale. După părerea mea, ei nu fac altceva decât un exercițiu de wishfull thinking în speranța că doar-doar această criză se va produce odată în România.

Este halucinant unde au dus unii lupta politică și cât de disperați sunt să arunce cu noroi în toate măsurile bune ale acestui Guvern! Dacă și mărirea salariului minim pe economie a ajuns o problemă în România și unii mai au îndoieli vizavi de necesitatea acestei măsuri – în condițiile în care angajații români au printre cele mai mici salarii din Uniunea Euro­peană – atunci, permiteți-mi să vă spun că am ajuns o țară tare ciudată…

Dacă ar fi după liderii de dreapta și după specialiștii lor de casă, românii ar trebui să rămână cu aceleași salarii mizerabile și să lucreze, așa cum se exprima un fost ministru tehnocrat de tristă amintire, ”pe doi lei”. Dacă ar fi după PNL, USR, Cioloș și compania, țara noastră ar trebui să rămână o feudă a companiilor multinaționale, numai bună pentru a fi stoarsă de bani și de resurse, iar la nivelul UE, ar trebui să executăm cu obediență directivele venite de la Paris, Berlin sau mai știu eu de unde, fără a îndrăzni să ne susținem propriile interese naționale.

Faptul că aproximativ 60% dintre angajații români din mediul privat primesc salariul minim pe economie (2 milioane din totalul celor 3,5 milioane de angajați fiind plătiți la acest nivel minim, cel puțin în acte) arată că această nouă majorare a salariului minim este o măsură foarte bună, cu un impact foarte mare. Este evident că firmele multinaţionalele sunt nemul­ţumite, pentru că salariile mai mari ale angajaților români înseamnă profit mai mic pentru acționarii lor străini. Însă faptul că sunt atât de mulţi salariaţi plă­tiţi la nivelul minim în România arată tocmai necesitatea de a creşte constant salariul minim. Este o măsură care va produce efecte pe mai multe paliere: atât pe partea socială, pentru a crește nivelul de trai al celor care au cel mai mare nevoie de bani, cât și pe partea fiscală, obligând firmele să iasă din zona gri și să fiscalizeze și mai mult veniturile angajaților. Totodată, ea este menită să reducă exodul în alte state europene, unde muncitorii românii primesc salarii mult mai mari pentru acelaşi tip de poziţii ca și acasă.

I-aș îndemna pe toți românii de bună credință să nu ia în seamă propaganda anti-PSD plină de minciuni și dezinformare și să aibă încredere în măsurile propuse și implementate de Coaliția de guvernare. Din punctul meu de vedere consider că această mărire a salariului minim pe economie este una corectă și absolut necesară. Mi-aș dori ca Executivul să o implementeze cât mai repede posibil, dacă se poate de la 1 decembrie 2018, dar nu mai târziu de 1 ianuarie 2019.

(Declarație politică susținută în plenul Senatului din data de 31.10.2018)