Asigurarea accesului la medicamente inovative

Asigurarea accesului la medicamente inovative, de ultimă generație, la prețuri cât mai mici constituie una dintre elementele fundamentale ale politicii guvernamentale din domeniul sănătății.

În acest sens, aș dori să salut decizia recentă a Guvernului condus de Marcel Ciolacu privind actualizarea listei de medicamente compensate și gratuite. Începând de la 1 mai, această listă se va îmbogăți cu 28 molecule inovative, din care 22 molecule noi, nelistate până în prezent și alte 6 molecule (Isavuconazolum, Adalimumabum, Dapagliflozinum, Rituximabum, Upadacitinibum și Apremilastum) introduse pentru alte indicații decât cele pentru care sunt listate în HG 720/2008. În acest fel, Programul naţional de oncologie se completează cu șase noi molecule de ultimă generație: Lipegfilgrastimum DCI, Tucatinibum DCI, Sacituzumab Govitecan DCI, Asciminibum DCI, Imunoglobulină anti-limfocite DCI și Mosunetuzumabum DCI.

Este o veste cât se poate de bună pentru pacienții care suferă de cancer, dar și pentru cei suferinzi de alte afecțiuni precum: hepatite cronice de etiologie virală B, C şi D, ciroză hepatică, boala Parkinson şi alte afecţiuni neurologice, colagenoze majore (lupus eritematos sistemic, sclerodermie, poli/dermatomiozită, vasculite sistemice), poliartrita reumatoidă, artropatia psoriazică, psoriazis cronic sever şi artrita juvenilă, boli endocrine și metabolice, boala cronică de rinichi (faza predializă), boli degenerative ale ochiului (glaucom şi boli maculare), boala cronică inflamatorie intestinală și sindrom de intestin scurt, poliartrita reumatoidă, artropatia psoriazică, spondiloartrita axială, psoriazis cronic sever.

Această listă lungă de afecțiuni ne arată impactul benefic major al măsurii luate de Guvernul Ciolacu în ceea ce privește un tratament mai bun pentru foarte mulți pacienți din România: medicamentele inovative vor salva vieți și vor duce la o ameliorare a condiției pacienților.

Alături de celelalte molecule introduse deja în lista de medicamente compensate și gratuite în ultimii doi ani, această decizie este cea mai bună dovadă a responsabilității față de pacienți.

În același timp, din punctul meu de vedere, o preocupare majoră trebuie să rămână asigurarea accesului la medicamentele generice care reprezintă resursa terapeutică pentru 80% din pacienții români. Accesul la noile molecule și la medicamente inovative nu trebuie să afecteze în vreun fel accesul pacienților români la medicamentele generice.

În acest context merită menționat și faptul că Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a publicat o serie de recomandări pentru a aborda vulnerabilitățile în ceea ce privește producția și livrarea medicamentelor incluse pe lista Uniunii Europene de medicamente critice și pentru a consolida lanțul de aprovizionare al acestora.

Fără să intru în detalii tehnice, merită spus că printre aceste recomandări se regăsesc unele privind creșterea capacității de producție și a diversificării furnizorilor din lanțul de aprovizionare (de exemplu, prin adăugarea unor centre de producție alternative) și a monitorizării previziunilor privind cererea și oferta de medicamente și a stocurilor disponibile în întregul lanț de aprovizionare sau constituirea de stocuri de medicamente pentru a se proteja împotriva fluctuațiilor cererii sa sau ale ofertei.

În încheierea intervenției mele, permiteți-mi să mă refer și la câteva aspecte bugetare, pentru că fără asigurarea resurselor financiare din partea Guvernului, accesul pacienților la medicamente ar fi unul limitat.

Cu un buget de 19,4 miliarde de lei pentru medicamente și 62 miliarde lei pentru CNAS, sănătatea încă are nevoie de o optimizare a costurilor, asfel încât pacienții să nu fie afectați.

Unele măsuri au fost deja luate, altele așteaptă să fie puse în aplicare. Printre acestea aș aminti achizițiile publice centralizate, eliminarea unor facilități la plata asigurărilor de sănătate sau ajutoarele de stat de 500 de milioane de euro pentru industria farmaceutică vizând tocmai medicamentele generice și biosimilare.

În ceea ce privește această ultimă măsură, sper ca autoritățile implicate să deschidă cât mai repede apelul de proiecte astfel încât să facem un pas mare înainte pentru susținerea și stimularea producției naționale de medicamente.

Desigur, și celelalte măsuri de aliniere a taxei clawback sau de ajustare cu rata inflației a prețului la medicamente sunt pași importanți în contextul optimizării bugetare.

În concluzie, cred că este limpede pentru toată lumea că ”sănătatea” este prioritatea guvernării PSD, iar alocările bugetare pentru sistemul medical, precum și măsurile menite a îmbunătăți calitatea serviciilor asigurate pacienților dovedesc acest lucru!

Declarație politică, Senatul României, 30.04.2024

Prelungirea plafonării prețului asigurărilor RCA

Guvernul PSD intervine pentru limitarea exceselor în toate piețele în care cetățenii se află într-o situație vulnerabilă față de agenții economici. Pe lângă plafonările de la energie, alimente și dobânzi, este necesar să se mențină și plafonarea RCA. Prelungirea acestei măsuri se impune pentru a preveni excesele și falimentele din această piață, care i-au afectat pe cetățeni.

PSD susține principiul pieței libere, dar atunci când piața nu asigură o competiție reală și apar anomalii care îi afectează pe consumatori este necesară intervenția statului care să oprească specula, abuzurile și excesele.

În acest sens, conform proiectului de hotărâre de guvern, pus în transparență decizională pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, plafonarea tarifelor maxime la RCA se prelungește cu trei luni, până la data de 30 iunie 2024. Prin urmare, niciuna dintre firmele de asigurări nu poate practica un tarif mai mare decât cel pe care l-a practicat în 28 februarie 2023, cu o ajustare de +6,8% (respectiv rata anuală a inflației din 2023).

Plafonarea dobânzilor la instituțiile de credit

De astăzi, românii vor fi protejați 100% față de abuzurile creditorilor, indiferent dacă vorbim de IFN-uri, bănci, societăți de leasing sau firme de recuperare creanțe. Instituțiile de credit nu mai pot percepe dobânzi excesive la creditele acordate cetățenilor, iar aceștia vor avea posibilitatea de a-și stinge datoria în limite decente.

La fel ca în piața de energie și în cea de alimente, pe piața creditării persoanelor fizice s-au manifestat comportamente excesive, cu dobânzi care au ajuns și până la 69.000 la sută! Plafonarea dobânzilor pune capăt acestor excese și restabilește dreptatea față de cetățeni.

„Proiectul de lege privind protecția consumatorilor față de costul total al creditării și cesiunea de creanțe” inițiat și susținut de ambele grupuri ale PSD, de la Senat și de la Cameră, dar și de alți parlamentari, închide cercul de protecție al cetățenilor față de toate instituțiile de credit din România.

PSD extinde astfel plafonarea dobânzilor în alte zone în care agenții economici au comportamente excesive în dauna cetățenilor, aflați în situații vulnerabile.

1. Protecție față de creditele bancare – ratele nu pot crește mai mult de 50% față de valoarea stabilită la semnarea contratului. Această protecție a fost asigurată prin legea dării în plată – aprilie 2016.

2. Protecție față de societățile de leasing – dacă nu mai poate plăti ratele de leasing, cetățeanul are un termen de 30 zile în care poate vinde automobilul pentru a obține o sumă corectă, din care să poată achita sumele datorate. Această protecție a fost realizată prin legea dării în plată, la mașinile achiziționate în leasing – aprilie 2021.

3. Protecție față de Institutii Financiare Nebancare: suma rambursată nu poate depăși dublul sumei împrumutate. Protecția este asigurată prin legea adoptată astăzi.

4. Protecția față de recuperatorii de creanțe: aceștia nu mai pot solicita de la debitor sume mai mari decât valoarea creanței stabilită în momentul cesiunii. În general, creanțele bancare pentru persoanele fizice sunt achiziționate cu prețuri cuprinse între 7% și max.10% din valoarea creanței. Diferența de până la 100% este profitul recuperatorului. Dar au existat cazuri în care recuperatorul a perceput celui îndatorat, pe lângă plata datoriei propriu-zise, încă 3.000 de euro doar pentru serviciile de corespondență! Astfel de excese nu vor mai avea loc. Protecția cetățenilor este asigurată prin legea adoptată astăzi!

Cei care erau cel mai mult expuși față de abuzurile instituțiilor de creditare erau cetățenii cu venituri mici, care din disperare, apelau la împrumuturi pentru a-și plăti servicii și produse de strictă necesitate.

O precizare: unii acuză că „băncile au fost scoase din forma finală a legii” adoptate astăzi. În cazul instituțiilor bancare există deja legea dării plată care asigură protecția cetățenilor. Dobânzile sunt deja plafonate la maxim +50% față de valoarea inițială. De asemenea, în cazul creditelor pentru nevoi personale, băncile folosesc de regulă alte instituții financiare nebancare (IFN-uri) din grupul propriu, chiar dacă serviciile sunt promovate sub sigla băncii.  Aceste IFN-uri asociate băncilor intră sub incidența legii adoptate astăzi.  

Și o ultimă precizare. Aplicarea legii se va la contractele de creditare în desfășurare și la creanțele aflate în executare, atât în cazul IFN-urilir, cât și la creanțele aflate în executare de către recuperatorii de creanțe. Protecția privind consumatorii se instituie imediat după intrarea legii în vigoare. Nu va acționa retroactiv nici asupra creditelor deja achitate și nici asupra creanțelor deja recuperate.

PSD a reușit să stabilizeze prețurile!

Datele statistice privind inflația pe luna februarie arată că Guvernul a reușit să stabilizeze prețurile, care au rămas la un nivel similar cu cel din luna precedentă. Este rezultatul măsurilor promovate de PSD privind plafonarea prețurilor la energie și limitarea adaosurilor comerciale la alimente!

Banca Națională a arătat că dacă nu se luau aceste măsuri, astăzi, inflația ar fi fost de 17%.

Așa cum ne-am angajat, vompropune în scurt timp formule îmbunătățite pentru ambele măsuri.

Un alt factor care a stabilizat prețurile îl reprezintă investițiile (+20%), inclusiv în industria de procesare a alimentelor. Drept urmare, am produs mai mult în țară și am importat mai puțin, astfel s-a redus deficitul comercial (-15%) cu efecte pozitive în privința scăderii prețurilor.


Inflația a reintrat pe trend descrescător, de la 7,4% în ianuarie la 7,2% în februarie 2024, conform datelor publicate astăzi de Institutul Național de Statistică. Anul trecut, înainte de preluarea conducerii Guvernului de către președintele PSD Marcel Ciolacu, inflația ajunsese la 15,5%, iar unul dintre obiectivele asumate atunci de PSD a fost de a reduce inflația la o singură cifră.

Plafonarea la energie și limitarea adaosurilor la alimente au avut un efect decisiv: anul trecut inflația la toate produsele alimentare, nu doar la cele de bază, era 22,4%, acum suntem la 4,5%.

Anul trecut, pe vremea asta, statistica oficială consemna creșteri de prețuri de 27% la făină, 26% la mălai, 24% la pâine, 35% la cartofi, 30% la ulei, 35% la margarină, 20% la carne, 33% la lapte, 45% la unt, 34% la brânză si 64% la zahăr. Acum vorbim de scăderi sau stabilizare a prețurilor la principalele alimente de bază. INS arată că în februarie 2024 prețurile au scăzut cu 30% la făină, cu 27% la ulei, cu 25% la mălai, cu 12% la margarină, cu 9% la unt, cu 9% la zahăr, cu 5% la lapte de vacă și 2% la ouă, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Anul trecut în februarie erau creșteri de prețuri la energie de 27% iar la gaze de 42%. Astăzi datele arată că la energie și gaze prețurile nu au mai crescut, deci facturile oamenilor și companiilor au rămas la fel!

Performanțele guvernării PSD în privința locurilor de muncă

Guvernarea PSD a adus stabilitate economică și siguranța locului de muncă pentru angajați!

Cu un prim-ministru PSD și cu Ministerul Muncii condus tot de PSD, România a înregistrat cifre record atât în privința numărului de angajați, cât și al contractelor de muncă active. Cea mai mare parte a noilor angajați sunt din rândul tinerilor, ca urmare a măsurilor active de ocupare derulate de Ministerul Muncii. Este un pas important pentru a-i determina pe aceștia să rămână în țară și să-și întemeieze o familie aici în România.

Anul 2023 s-a încheiat cu cifre record pentru piața muncii: 5,7 milioane de angajați și 6,8 milioane de contracte de muncă. Numai pentru tineri au fost înființate 55.000 de noi job-uri, grație programelor de sprijin guvernamental.

La nivelul întregii economii naționale crescut cu peste 63.000 numărul mediu de contracte de muncă active în 2023, față de 2022. Comparativ cu 2013, creșterea este uriașă, de peste 600.000 contracte de muncă!

Măsuri pentru angajarea tinerilor:

Guvernul asigură banii pentru plata salariilor tinerilor care sunt angajați de firme timp de minim un an de zile:
o 2250 de lei/lună pentru tinerii absolvenți de învățământ sau cei cu vârsta de până la 30 de ani; aceiași sumă se acordă și pentru ucenicia la locul de muncă;
o 2.250 lei/lună pe durata contractului de stagiu de 6 luni pentru absolvenții de învățământ superior;
o 2392 lei/lună, timp de minim un an și maximum trei pentru tinerii cu risc de marginalizare socială;
o 50% din valoarea indicatorului social de referință (care acum e 598 de lei) constând în sprijin pentru angajatorii care angajează elevi și studenți pe perioada vacanțelor.

Tinerii care se angajează primesc sprijin precum:
o Prima de activare – 1.000 lei pentru angajare, minim 3 luni, pentru șomerii ne-indemnizați care își găsesc un loc de muncă;
o Prima de inserție – 1.794 de lei pentru absolvenții din evidențele ANOFM care își găsesc un loc de muncă în termen de 60 de zile de la absolvire. Se acordă jumătate din primă la angajare, jumătate după 12 luni;
o Prima de încadrare – maximum 55 lei/zi, timp de 12 luni, pentru tinerii care se încadrează în muncă la o distanță mai mare de 15 km de domiciliu;
o Prima de instalare -12.500 lei pentru tinerii care își schimbă domiciliul pentru că și-au găsit un loc de muncă la o distanță mai mare de 50 km de domiciliu;
o Prima de relocare – 900 lei/lună, timp de 36 luni: pentru acoperirea a 75% din cheltuielile de locuire, dar nu mai mult de 900 de lei, pentru tinerii care își schimbă domiciliul pentru că și-au găsit un loc de muncă la o distanță mai mare de 50 km de domiciliu.

De ce este nevoie de consolidare fiscală

De ce este nevoie acum de consolidare fiscală?

Voi fi direct: pentru că 60% din banii împrumutați astăzi de România merg pentru plata sau refinanțarea datoriilor din urmă, mai ales a datoriilor imense contractate de guvernările de dreapta!
În ultima lună de guvernare PSD – din 2019- deficitul bugetar al României era de 2,8% din PIB, sub 3% cât este regula bugetară stabilită de UE. În 2 luni de guvernare de dreapta deficitul bugetar a crescut cu 60%, o gaură de peste 15 miliarde lei provocată bugetului de guvernarea de atunci. Dezastrul a continuat, iar în 2020 deficitul a ajuns la un record de 9,2% din PIB și s-a menținut la un nivel record în UE și în anul 2021: 7,1% din PIB.
Pe scurt: în timpul guvernărilor de dreapta, deficitul bugetar a ajuns la recordul istoric de 100 miliarde lei (în anul 2020), față de 29 miliarde lei în octombrie 2019 (ultima lună de guvernare PSD). Iar, din cauza acestor derapaje bugetare masive din perioada guvernărilor Orban și Cîțu, datoria guvernamentală a explodat! Ponderea datoriei guvernamentale în PIB a explodat de la 35,1% din PIB în anul 2019 la 48,6% din PIB în anul 2021, potrivit Eurostat. De la 365 miliarde lei (octombrie 2019) datoria guvernamentală a urcat la 558 miliarde lei (noiembrie 2021). Un record negativ cu care cei de dreapta au intrat în istorie: au îndatorat România cu încă 193 miliarde lei! Și, nici în prezent, nu știm unde s-au dus acești bani, în condițiile în care s-au întors în economie sume echivalente cu doar 2% din PIB!
O să vă întrebați din nou de ce este nevoie acum de consolidare fiscală, după 3 premieri de dreapta?

1. Pentru că România este în Procedură de Deficit bugetar excesiv din cauza guvernărilor lor
2. Pentru ca România are o problema gravă a veniturilor bugetare. Veniturile fiscale sunt la 27% din PIB, cu 15 puncte procentuale sub media UE (42% din PIB)
3. Pentru că România va fi sancționată cu amendă de 0,5% din PIB, dacă nu demonstrează că reduce deficitul bugetar
4. Pentru că România riscă să piardă fonduri europene și fonduri din PNRR
5. Pentru că România va deveni necredibilă pe piețele financiare, iar costurile la care ne împrumutăm vor crește, iar datoria României devine din ce în ce mai greu de plătit.
6. Trag un semnal de alarmă! Fără măsurile de reducere a cheltuielilor statului și cele de reașezare a sistemului fiscal pe baze echitabile, România ratează inclusiv șansa de a face mari investiții publice!

Neatingerea țintei de deficit poate atrage după ea suspendarea proporțională a fondurilor europene! Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este unul din principalii beneficiari ai acestor fonduri prin diversele mecanisme și instrumente financiare europene. Prin PNRR (2021- 2026) beneficiem de 7,6 miliarde de euro, prin Programul Transport (2021- 2027) de 4,6 miliarde de euro, prin CEF de 1,2 miliarde de euro!
Alături de contribuția bugetului de stat, aceste fonduri finanțează toate marile proiecte de infrastructură de transport din România, fie că vorbim de căi ferate precum Brașov-Sighișoara- Arad, Timișoara- Caransebeș sau Ploiești- Vicșani, fie că vorbim de autostrăzi ca A1 (Sibiu- Pitești), A8 (Târgu Mureș- Târgu Neamț) sau A7 (Ploiești- Siret), fie că vorbim de marile proiecte de modernizare și extindere a Portului Constanța sau navigabilitatea Dunării.
Anul trecut am semnat contracte de lucrări de peste 10 miliarde euro și vom continua acest ritm și anul acesta! Noi autostrăzi, drumuri expres și centuri ocolitoare prin CNAIR, modernizări și reabilitări de căi ferate prin CFR Infrastructură, trenuri noi prin ARF și modernizări de trenuri prin CFR Călători. Toate contractele semnate și licitațiile în desfășurare depind însă de fluxul continuu al banilor europeni dinspre Bruxelles către România!
Nu acceptăm nici un scenariu prin care aceste proiecte să fie nici măcar încetinite, să nu vorbim oprite!
Disclaimer (pentru cunoscători!): Acest text nu este un pamflet! Unora le este facil să vorbească de onoare, chiar dacă ei înșiși nu o demonstrează. Iar pentru că memoria instituțională și politică le joacă feste, le reamintesc că un caracter puternic se vede în deciziile luate în momente dificile! Știu, unora le este mai simplu să chibițeze, în timp ce își șterg lacrimile false din ochi cu batista!

Sursa: Sorin Grindeanu, PSD

Scad prețurile la alimente ca urmare a politicii PSD!

Măsura PSD de limitare a adaosurilor comerciale este un exemplu de bună practică pentru reducerea inflației și a prețurilor la produsele alimentare.

Reglementarea și-a atins scopul de a scădea prețurile, fără a perturba piața, cum s-a întâmplat în alte state europene care au luat alte tipuri de măsuri. Toate lanțurile mari din România, care reprezintă cea mai mare parte din piața de alimente, au redus prețurile cu procente semnificative.

În acest fel, România devine un exemplu de succes la nivel european: prețurile au scăzut, fără a genera penurie și fără a bloca lanțurile comerciale.