Despre propunerea privind interzicerea medicilor de a lucra simultan în sector public și cel privat

În ceea ce privește propunerea controversată apărută în spațiul public în ultimele zile privind impunerea unor interdicţii pentru medici de a lucra simultan în sectorul public și cel privat, consider că avem de a face cu o falsă problemă.

Sunt convins că personalul din sănătate, indiferent că lucrează într-un spital public sau o entitate privată, este loial în primul și primul rând intereselor pacienților și urmărește, conform jurământului depus, să le asigure acestora cele mai bune tratamente disponibile, ţinând cont de problemele și de nevoile acestora.

O decizie atât de importantă pentru funcționarea sistemului sanitar din țara noastră, necesită, pe de o parte, o analiză atentă privind acoperirea cu resurse umane a spitalelor, pe de altă parte, o dezbatere reală cu toți cei implicați: pacienți, organizații profesionale și autorități publice. În absența unei astfel de analize serioase și a unui dialog onest și constructiv, riscăm să ne trezim cu propuneri populiste, fără nicio fundamentare, care nu numai că nu vor ajuta funcționarea sistemului medical, dar vor crea o tensiune contraproductivă în relația dintre medici și pacienți. Nu cred că așa se rezolvă lucrurile. Sunt încrezător însă că Ministerul Sănătății va reuși să gestioneze cu înțelepciune situația și va veni cu soluțiile corecte la această problemă atât de sensibilă.

Reclame

Precizări privind criza de imunoglobulină

Constat cu tristețe că, nici la 28 de ani de la căderea comunismului, nu am reușit să scăpăm complet de meteahna de a ne demoniza liderii odată ce aceștia nu mai sunt în funcție. Am simțit asta pe propria piele, fiind făcut țapul ispășitor pentru criza de imunoglobulină.

Pentru cei care au interesul și răbdarea de a asculta și punctul meu de vedere, doresc să prezint următoarele date care înlătură acuzațiile nefondate care mi se aduc:

1. Am avut discuții și întâlniri atât cu asociațiile pacienților, cât și cu reprezentanții industriei farmaceutice pentru a rezolva problema imunoglobulinei. În urma acestora, Ministerul Sănătății a întreprins toate demersurile legale agreate împreună cu partenerii de dialog pentru rezolvarea situației. Am eliminat inclusiv taxa clawback, însă companiile nu și-au onorat partea lor din înțelegere, ceea ce a dus la cronicizarea problemei.

2. ‎Stocurile de imunoglobulină achiziționate de UNIFARM și puse la dispoziția spitalelor au fost utilizate în cazurile celor grav bolnavi, internați în secțiile de Terapie Intensivă.

3. ‎În cazul cererii distribuitorului Torus Pharma, în vederea eliberării unei Autorizații pentru Nevoi Speciale (ANS) pentru imunoglobulina umană, Agenţia Naţionala a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (ANMDM) a transmis public decizia sa. Citez din comunicatul instituției abilitate să autorizeze sau nu un medicament pentru pacienții români:
„originea non-europeana a produsului nu poate oferi garanții asupra îndeplinirii criteriilor de siguranță și calitate impuse în cazul produselor din Uniunea Europeana, iar autorizarea prin procedura pentru nevoi speciale nu permite în acest caz (condițiile OMS 85/2013), o evaluare suficientă din punct de vedere al siguranței și calității plasmei utilizate pentru procesul de fabricație și nici a procesului de fabricație a medicamentului”. De asemenea, ANMDM precizează că, în acest caz, „o testare punctuală a produsului finit nu ar putea acoperi toate aspectele menționate anterior și nu ar putea garanta, în totalitate, calitatea produsului”.

Comunicatul integral al ANMDM îl puteți găsi aici.

Declarație politică pe tema majorării salariilor din sistemul sanitar

În declarația de astăzi din plenul Senatului am dorit să punctez una dintre cele mai importante realizări ale Guvernului PSD în domeniul Sănătății. Mă refer la creșterea salariilor personalului din sistemul medical începând cu data de 1 martie 2018. Practic, salariile de bază ale medicilor și asistenţilor medicali din unităţile sanitare publice se majorează în mod substanțial până la nivelul salariului de bază pentru anul 2022, stabilit conform grilei din Legea salarizării personalului plătit din fonduri publice (Legea 153/2017).

Fără să folosesc cuvinte prea mari, această mărire este cea mai mare din istorie, medicii și asistenții medicali din România urmând să fie plătiți cu salarii mult mai mari decât până acum. Nivelul salarizării din sistemul sanitar românesc ajunge astfel unul comparabil cu cel existent în statele occidentale. Astfel, în sistem vor fi salarii şi de aproximativ 16.000 de lei  brut/lună, ceea ce înseamnă un salariu net de peste 2.000 de euro! Un medic primar va avea salariul dublat, iar un asistent medical va câștiga și el cu peste 50% mai mult decât până acum. Aceeași creștere semnificativă se respectă și în cazul tuturor celorlalte categorii de medici, inclusiv în cazul medicilor rezidenți și a personalului de cercetare sau a celui auxiliar.

Dați-mi voie să insist asupra faptului că aceste salarii, care vor cunoaște în unele cazuri creșteri de până la 172%, sunt binemeritate, venind după o perioadă lungă în care medicii și toate celelalte categorii de personal medical calificat nu au fost plătite corespunzător. Deși pot părea spectaculoase, sunt absolut convins că aceste creșteri reprezintă adevărata valoare a muncii prestate de acești oameni deosebiți, care își dedică fiecare zi salvării de vieți omenești și au ales să rămână în țară și să lupte alături de noi la consolidarea și modernizarea sistemului medical, chiar dacă, poate, aveau și alte opțiuni.

Am toată convingerea că aceste majorări vor permite acoperirea posturilor vacante din spitale și vor reprezenta și un impuls pentru specialiștii români plecați în străinătate să se întoarcă în România și să profeseze în spitalele și clinicile noastre fără gândul la alte probleme financiare, oferind astfel toată atenția și concentrarea lor pacientului. Ne putem permite de asemenea să credem, dragi colegi, că aceste măriri pot reprezenta și un pas important către eliminarea „atențiilor” oferite personalului din sistemul medical.

Din păcate, nici nu a apucat să intre în vigoare măsura de creștere a salariilor, că au și apărut deja unele voci ”critice”, care vorbesc despre posibilitatea organizării unor protestele ale personalului din sistemul medical, nemulțumiți de anumite plafonări și de nivelul unor sporuri. Sunt încrezător că Ministerul Sănătății va reuși să informeze corect angajații din sistemul sanitar asupra modului de aplicare a prevederilor legale și, în perioada imediat următoare, va găsi soluțiile optime pentru a rezolva problema acordării sporurilor și eliminarea anumitor limitări. Personal, îmi arăt toată disponibilitatea pentru a lucra cu oricine îmi cere acest lucru pentru a ne asigura împreună de faptul că aceste creșteri salariale vor ajunge cât mai repede în buzunarele medicilor.

În încheiere aș dori să îmi arăt bucuria că, în calitate de ministru al sănătății, am făcut parte din Guvernul PSD care a pus în aplicare această măsură atât de importantă pentru personalul medical din România și pentru o mai bună funcționare a sistemului nostru sanitar. Este o decizie pe care niciun al guvern nu a îndrăznit până acum să o ia și sunt convins de faptul că această mărire istorică va avea un rol decisiv în remodelarea încrederii în sistemul medical românesc și în modernizarea acestuia, pentru beneficiul fiecărui pacient din țara noastră.

spital(3)

Creștere majoră a salariilor medicilor și asistenţilor medicali

Ne ținem de cuvânt și facem ceea ce am promis!

Începând de astăzi, salariile de bază ale medicilor și asistenţilor medicali din unităţile sanitare publice se majorează la nivelul salariului de bază pentru anul 2022, stabilit conform grilei din Legea salarizării personalului plătit din fonduri publice (Legea 153/2017).

Fără să folosesc cuvinte prea mari, această mărire este cea mai mare din istorie, medicii și asistenții medicali din România vor avea astfel salarii mult mai mari decât până acum. Ca să dau un singur exemplu, salariul unui medic primar va ajunge de la 4.000 la peste 15.000 de lei, la care se adaugă vechimea și celelalte sporuri de care beneficiază.

Mă bucur că, în calitate de ministru al sănătății, am făcut parte din Guvernul PSD care a pus în aplicare această măsură atât de importantă pentru rămânerea în țară a personalului medical și pentru o mai bună funcționare a sistemului nostru medical.

Propaganda anti vaccinare și epidemia de gripă

Vreau să spun din capul locului: populația din România este ținta unei campanii sistematice, plătite, de durată, de discreditare a vaccinurilor și de diseminare a mesajului anti-vaccinare.

Așa cum informează organizațiile sanitare internaționale, precum OMS și ECDC, așa cum a relatat și mass media, cazul românesc nu este unic. În Europa și în SUA, spre exemplu, campania anti-vaccinare se derulează de ani buni și a condus la scăderea gradului de imunizare a populației împotriva bolilor transmisibile și care se preveni prin vaccinare. Ca urmare, din ce în ce mai multe state europene se confruntă cu un număr crescut de refuzuri privind imunizarea și iau măsuri suplimentare pentru protejarea sănătății populației.

Schimbarea legislației din domeniu, informarea populației prin campanii de educare privind vaccinurile fac parte din arsenalul medical împotriva grupurilor care propagă știri false privind vaccinarea, menite să sperie pacienții.

Ca ministru al Sănătății, eu și colegii mei am trimis în Parlament un act normativ coerent, care instituie cadrul legal pentru activitatea de vaccinare și care creează premisele pentru revenirea ratei de imunizare la nivelul de siguranță pentru sănătatea publică. Cu sprijinul OMS, care a realizat un studiu în România privind cauzele refuzului la vaccinare, vom avea în curând date statistice clare privind motivele pacienților ezitanți la vaccinare.

Obligativitatea informării despre vaccinare reprezintă un prim pas pentru ca România să avanseze în acest război de fake news-uri privind vaccinarea.

Întârzierile privind construcția spitalelor regionale nu sunt imputabile Ministerului Sănătății sau Guvernului României

În contextul vizitei doamnei prim ministru al României, Viorica Dăncilă la Bruxelles și al declarației transmise de comisarul european, doamna Corina Crețu, privind construcția celor trei spitalele regionale finanțate din fonduri europene, vreau să fac o precizare importantă.

Dacă se „înregistrează mari întârzieri”, așa cum a declarat doamna comisar Crețu, acestea nu sunt imputabile Ministerului Sănătății sau Guvernului României, cât modului deficitar de lucru al angajaților Băncii Europene de Investiții (BEI), partenerul nostru de proiect.

De altfel, am atras atenția conducerii BEI în mod oficial asupra eventualelor întârzieri care pot fi cauzate de activitatea consultanților externi angajați de către BEI și a modului în care aceștia au înțeles să colaboreze cu autoritățile române. Am avut o discuție directă cu domnul Flavio Schiavo Campo, șeful biroului BEI din București privind această colaborare deficitară.

În perioada mandatului de la Ministerul Sănătății, am acordat atenție și resurse pentru dezvoltarea acestor proiecte și am acționat cu responsabilitate pentru a le demara în calendarul stabilit. Ministerul Sănătății a luat toate măsurile la care ne-am angajat, inclusiv în Programul de Guvernare, pentru implementarea celor trei proiecte. Mai mult, în cursul anului trecut, nu am primit niciun semnal și nicio informare din partea Comisiei Europene privind vreo problemă sau vreo eventuală întârziere în ceea ce privește activitățile desfășurate de minister.

Consider că pacienții trebuie să aibă acces la toate informațiile privind derularea proiectelor de infrastructură sanitară și mai ales la cele vizând construcția spitalelor regionale, fără de care sistemul medical românesc nu se poate însănătoși.

Ce am făcut ca ministru pentru spitalele din Oradea și pentru pacienții bihoreni

Ca ministru al sănătății m-am preocupat să asigur finanțare adecvată pentru spitalele din municipiul Oradea, astfel încât pacienții bihoreni să beneficieze de servicii medicale cât mai bune.

În acest sens, anul trecut, am alocat peste 1 milion de lei pentru achiziționarea de aparatură medicală, banii alocați de Ministerul Sănătății fiind cheltuiți de Spitalul Județean. Pentru anul 2018, am alocat spitalului peste 5 milioane lei tot pentru achiziționarea de aparatură medicală de specialitate.

Prin finanțarea obținută în cadrul Programului cu Banca Mondială, Centrul Oncologic din Oradea va beneficia de un nou echipament de radioterapie în valoare de peste 1 milion de euro. Achiziția a fost deja finalizată și urmează semnarea contractului. Prin același program, am obținut finanțarea pentru extinderea Unității de Primiri Urgențe (UPU) din cadrul Spitalului Județean (procedura se află în derulare).

Nu în ultimul rând, am identificat un nou amplasament pentru Spitalul de Recuperare Neurologică – Secția de Copii din Băile 1 Mai. Procedura este în curs de lansare, această investiție fiind finanțată tot prin Programul cu Banca Mondială.

Acestea sunt lucrurile concrete pe care le-am făcut pentru spitalele din Oradea și pentru pacienții care se tratează aici.