Declarație politică: Apel pentru o intervenţie energică la nivelul politicilor naţionale anti-fumat

Conform ultimelor studii medicale („Global Burden of Diseases, Injuries, and Risk Factors Study” realizat de Institute for Health Metrics and Evaluation de la Universitatea din Washington), peste 42.000 de români mor în fiecare an din cauza bolilor provocate de fumat: cancer, boli cardiovasculare, boli pulmonare cronice, dar şi alte boli precum diabetul zaharat, bolile endocrine sau TBC. În țara noastră prevalenţa fumatului este de 26,7%, statisticile arătând că sunt aproape cinci milioane de persoane care fumează zilnic sau ocazional, cei mai mulţi dintre ei fiind bărbații cu vârste între 25 şi 44 de ani.

Cea mai alarmantă cifră legată de incidenţa fumatului se înregistrează rândul tinerilor, mai ales a celor sub 15 ani, categorie la care unul din patru tineri fumează zilnic. Cei mai mulţi fumătorii din România (43,1%) au început să fumeze la o vârstă între 17 şi 19 ani, iar 18,1%, după vârsta de 20 de ani. Majoritatea celor care au început să fumeze înainte de 15 ani sunt din mediul rural.

În contextul în care din ce în ce mai mulţi români suferă şi mor din cauza bolilor provocate de fumat, consider că este imperios necesar să existe o intervenţie energică la nivelul politicilor naţionale pentru reducerea acestui fenomen.

În acest sens, este necesară creşterea finanţării programelor de prevenire şi tratament al fumatului. Programul Naţional Stop Fumat, program de prevenire şi tratament al fumatului coordonat de Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, trebuie să continue în mod susținut, inclusiv prin alocări bugetare corespunzătoare. De asemenea, sunt cu totul de acord cu interzicerea totală a fumatului în locurile publice închise şi la locurile de joacă pentru copii. România are una dintre cele mai permisive legi anti-fumat în acest sens. Suntem singurii din Uniunea Europeană care mai permitem fumatul în baruri și restaurante, iar acest fapt nu face altceva decât să promoveze în mod direct fumatul, mai ales în rândul populației tinere.

nosmoking

Nu în ultimul rând e nevoie de o urgentare a implementării noii directive europene ce reglementează consumul de tutun. Noile legi votate de Parlamentul European și care au intrat în vigoare din luna mai interzic țigările cu arome și cele slim, iar pachetul de țigări va fi acoperit aproape în totalitate cu avertismente. În plus se introduc reguli mai stricte pentru țigările electronice.

Creşterea taxei pentru sănătate (sau taxa de viciu cum mai este cunoscută) poate fi și ea o metodă eficientă de a determina scăderea numărului de fumători şi a incidenţei bolilor asociate fumatului, ea reprezentând și o resursă importantă la bugetul Sănătății. Începând cu 2006, anul introducerii ei, sumele care au revenit Ministerului Sănătăţii din această taxă au fost de aproximativ 7,5 miliarde de lei. Beneficiarii sumelor colectate au fost unităţile sanitare atât din subordinea Ministerului,cât şi cele din reţeaua aministraţiei publice locale. Banii au fost alocaţi, printre altele, pentru programele naţionale de tratament privind bolile transmisibile şi netransmisibile (HIV/SIDA, TBC, boli cardiovasculare, oncologice, neurologice, diabet zaharat, hemofilie, talasemie, boli rare). Totodată, s-au făcut cheltuieli pentru achiziţia de ambulanţe, dar şi pentru realizarea unor studii de fezabilitate în vederea reabilitării a 15 spitale judeţene, cât şi pentru achiziţionarea de echipamente şi tehnică de calcul pentru medicii de familie. Din 2006 şi până în aprilie 2012, aproape patru miliarde de lei din așa-zisa taxă pe viciu au fost utilizaţi pentru finanţarea programelor de sănătate, alţi 600 de milioane de lei pentru aparatură medicală, iar peste 400 de milioane de lei pentru reparaţii capitale la spitale. Potrivit Ministerului Sănătății, din perspectiva finanţării sistemului, între 2007 şi 2014, această resursă a reprezentat circa 9-10% din totalul cheltuielilor publice pentru sănătate.

Studiile internaţionale, dar şi practica medicală de zi cu zi, ne arată că recuperarea de pe urma fumatului este cu atât mai importantă cu cât persoana renunţă la tutun mai devreme. Studiile din Marea Britanie estimează că dacă fumezi toată viaţa, pierzi, în medie, zece ani. Renunţarea la tutun, arată aceeaşi cercetare, nu este însă niciodată tardivă. Astfel, cei care se lasă de fumat după 65 de ani câştigă un an de viaţă. Potrivit specialiştilor, renunţarea la fumat înaintea vârstei de 35 de ani scade semnificativ şi rapid riscul de a suferi de o boală cardio-vasculară, acesta ajungând la nivelul nefumătorilor. Persoanele tinere cu vârsta până în 35 de ani, sunt categoria care beneficiază cel mai mult de pe urma renunţării la fumat. Cu cât se renunţă mai devreme la fumat, cu atât funcţia respiratorie revine mai aproape de normal.

Doar printr-o acțiune rapidă și consecventă, cu accent pe educația pentru sănătate de la vârste tinere și doar prin servicii medicale de asistență pentru renunțarea la fumat, mai putem avea speranța că adolescenţii şi tinerii nu vor mai fi victimele acestei dependenţe. Dacă avem o populație sănătoasă vom avea costuri mai mici în sănătate. Să nu acceptăm moartea datorată fumatului ca o fatalitate. Sunt convins că putem acţiona împreună şi putem să creştem şansele de a avea o viaţă sănătoasă!

(Declarație politică, Senat, 18 iunie 2014)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s