De ce este nevoie de o abordare strategică în sănătatea românească

În cadrul atelierului ”Sănătate și protecția consumatorului” din cadrul Consiliului Național al PSD ce s-a desfășurat la sfârșitul săptămânii în București, am susținut o prezentare privind necesitatea unei abordări strategice în domeniul sănătății din România. Pe aceași temă, mâine voi susține și o declarație politică în plenul Senatului României

Consider că este necesară o strategie pentru că doar printr-o astfel de abordare putem să reconstruim sistemul național de sănătate. Doar ghidați de o strategie elaborată prin implicarea tuturor factorilor interesați putem să reașezăm sistemul pe o fundație solidă și ”sănătoasă”. Strategia este cea care ne arată obiectivul spre care vrem să ne îndreptăm și pașii pe care trebuie să-i realizăm pentru a ajunge acolo. Elaborarea în cursul anului 2013 a unei strategii de dezvoltare şi modernizare a sistemului de sănătate românesc este cu atât mai necesară cu cât suntem un partid aflat la guvernare și tot ceea ce construim în acest mandat va fi decisiv pentru viitorul României.

Luarea unor măsuri și decizii în absenţa unei strategii coerente – cum deseori se întâmplă la noi – nu poate fi decât contraproductivă. Riscul major este ca ele să creeze mai multe probleme decât cele pe care le rezolvă. Într-un sistem care se confruntă deja cu o scădere a performanţelor, deciziile insuficient fundamentate pe o concepţie strategică adecvată creează noi tensiuni şi accelerează și mai mult scăderea încrederii populaţiei în capacitatea de schimbare a sistemului. O strategie coerentă şi asumată de principalii actori trebuie să preceadă în mod obligatoriu orice discuţie pe măsuri sau articole de legi.

Mi-ma exprimat speranța ca decidenții care propun astăzi măsuri de reformă să înțeleagă că e nevoie de o abordare integratoare. E nevoie ca deciziile luate și măsurile legislative să fie operaționalizarea unei strategii, iar această strategie să fie eleborată cu acordul partenerilor sociali și al tuturor factorilor implicați. Cuvântul cheie aici este parteneriat. Reformarea sistemului și dezvoltarea politicilor de sănătate trebuie să se facă în parteneriat și printr-un dialog permanent cu organizaţiile de pacienţi (populaţia), cu organizaţiile profesionale, cu furnizorii de echipamente și aparatură medicală, cu producătorii și distribuitorii de medicamente, cu reprezentanții societății civile, etc.

doctori

Etapele abordării strategice

Crearea acestui cadru strategic necesită parcurgerea câtorva etape obligatorii. Prima etapă constă în realizarea unei diagnoze a problemelor majore ale sistemului de sănătate. Fiecare dintre noi intuim care sunt aceste probleme, ele însă trebuie puse pe hârtie și abordate într-un mod organizat și sistematic. Această diagnoză ne arată unde ne situăm, care sunt punctele slabe și deficiențele sistemului și la ce riscuri suntem expuși.

În etapa a doua, pe baza acestei diagnoze se va putea elabora Pactul Național pentru Sănătate. Este un document politic foarte important și care trebuie asumat și semnat de către toți factorii politici și de toți actorii implicați în sistemul de sănătate. Sănătatea românilor nu are culoare politică, de aceea cred că este nevoie de un consens între toate forțele politice, un consens care să treacă peste orgolii personale sau interese electorale. Doar așa vom putea continua procesul de reformă și vom putea implementa măsuri cu efecte durabile.

După ce avem Pactul, putem dezvolta Strategia pentru sănătate cu obiectivele pe care ni le propunem și planul concret prin care putem să le atingem. Doar printr-o abordare strategică putem ieși din logica heirupismului și a măsurilor pompierestice. Pentru a nu avea o nouă reformă eșuată, e nevoie să gândim strategic și să acționăm unitar. Este nevoie urgentă pentru o strategie pentru minim două cicluri electorale, care să ducă la dezvoltarea unui sistem de sănătate sustenabil şi performant.

Următoarea etapă înseamnă elaborarea unei legi cadru a sănătății. Românii au nevoie de o legislație care nu se modifică la fiecare schimbare de Guvern și de ministru, în funcție de capriciile sau interesele celor aflați efemer la cârma Ministerului Sănătății. Doar o lege stabilă poate asigura viziune, stabilitate și predictibilitate sistemului! O lege cadru ar oferi o imagine clară a tuturor instituţiilor implicate și ar clarifica modul de coordonare şi responsabilităţile fiecărei instituţii implicate. Ea induce coerenţă şi pe ea se pot baza legile sectoriale. În ultima etapă eforturile trebuie să se concentreze pe elaborarea legislației secundare pe fiecare sub-domeniu în parte: sănătatea publică, asistența medicală, sistemul de asigurări de sănătate și managementul resurselor umane.

Obiectivul generalal acestei abordări strategice trebuie să fie un sistem de sănătate care oferă posibilitatea cetăţenilor să atingă o stare cât mai bună de sănătate şi care să contribuie la creşterea calităţii vieţii acestora. În centrul sistemului medical românesc trebuie să se situeze doi actori: pacientul și cadrele medicale. Trebuie să asigurăm accesul echitabil la servicii medicale de calitate, în funcție de nevoile fiecăruia și să redăm demnitatea personalului medical. Satisfacţia pacienţilor şi îmbunătăţirea indicatorilor demografici vor fi indicatorii și dovada măsurabilă a succesului acestei abordări strategice.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s